Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au dispus trimiterea în judecată a cinci persoane care, în perioada 1998-2007, au furat obiecte de tezaur în valoare de câteva milioane de euro din situl Sarmizegetusa Regia.

Un nou dosar din seria jafurilor de la situl Sarmizegetusa Regia a fost finalizat ieri de procurorii din Alba Iulia. Anchetatorii au dispus în acest caz trimiterea în judecată a cinci persoane: Eugen Dudaş şi Stănilă Răduţ Crişan, acuzaţi de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi furt calificat; Sîmu-Marian Crişan, pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, efectuare a unor detecţii şi săpături neautorizate într-un sit arheologic şi furt calificat; Alexandru Todorescu şi Alexandru Gogan, pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, abuz în serviciu contra intereselor publice şi complicitate la furt calificat.

Afacere de milioane de euro

Potrivit anchetatorilor, cei cinci au constituit - în perioada 1998-2007 - un grup infracţional care a detectat şi săpat neautorizat în siturile arheologice clasate drept „monumente istorice“ (situl Sarmizegetusa Regia, monument UNESCO), pentru a localiza şi a fura mai multe tezaure din patrimoniul naţional, pe care ulterior le-au vândut în străinătate.
Au sustras şi valorificat în mod ilegal mai multe tezaure arheologice pe „piaţa neagră a antichităţilor, internă şi internaţională“, susţin procurorii.
Primul tezaur descoperit şi vândut de reţea, în valoare de 1.555.500 de euro, este compus dintr-o brăţară dacică din aur (450.000 de euro), 1.000 de monede „Lysimach“ din aur (950.000 de euro) şi 2.000 de denari romani din argint în valoare de 150.000 de euro (75 de euro/piesa), plus trei ştanţe monetare în valoare de 5.500 de euro. Reţeaua l-a scos din ţară în 6-7 aprilie 1999, prin Vama Nădlac, ascunzându-l în rezervorul unui autoturism. Din întreg tezaurul au fost recuperate doar două monede, în valoare de 150 de euro, şi trei ştanţe monetare, în valoare de 5.500 de euro.
Al doilea tezaur furat de membrii reţelei, în valoare de 2.572.400 de euro, este alcătuit din şase brăţări spiralice din aur, care au fost recuperate, dar după plata unei compensaţii de 420.000 de euro din bugetul statului. Din acest tezaur nu au fost recuperate brăţări în valoare de 42.000 de euro. Tezaurul a fost scos din ţară în perioada 12-15 aprilie 1999, tot prin Vama Nădlac, de unde a fost dus la Budapesta, apoi la Geneva, unde comerciantul unei firme de antichităţi l-a cumpărat.
Gruparea a sustras şi vândut şi al treilea tezaur, din punctul arheologic Dealul Muncelului. Tezaurul era format din 5.000 de denari romani din argint, în valoare de 473.175 de euro, din care au fost recuperaţi 1.658 - în valoare de 222.525 de euro.

Braconaj arheologic sub protecţia unor poliţişti

Procurorii mai arată că, după descoperirea în anul 1996 a celui mai mare tezaur de monede „Koson“, inculpaţii au constituit echipe de braconaj arheologic, având ca obiectiv principal detectarea şi săpăturile ilegale în siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.
„Scopurile urmărite de inculpaţi au constat în localizarea, sustragerea şi valorificarea tezaurelor de interes arheologic, prin încălcarea regimului juridic de protecţie a siturilor clasate «monument istoric». Aceste situri de importanţă pentru istoria şi cultura naţională sunt protejate atât prin legislaţia naţională, fiind clasate în categoria «monumentelor istorice», dar şi prin includerea acestora în lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Ele cuprind vestigii arheologice, incluse în rezervaţia Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina, în limitele căruia sunt cuprinse siturile arheologice din Munţii Orăştiei, care includ la rândul lor şi Sarmizegetusa Regia. Căile de acces spre aceste situri sunt marcate cu panouri ce informează şi avertizează publicul cu privire la regimul special de protecţie a zonei“, spun anchetatorii.
Membrii reţelei au organizat echipe de braconaj şi şi-au asigurat accesul în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, inclusiv prin protecţia unui ofiţer de poliţie şi a unui subofiţer de poliţie în rezervă, care au devenit membri ai grupului infracţional.

Cabana Costeşti adăpostea echipamentele de detecţie

Procurorii au consemnat că, „din probele administrate în cauză a rezultat că inculpaţii au efectuat detecţii cu aparate ai căror parametrii tehnici permiteau exploatarea tezaurelor de monede şi, în aceste împrejurări, au descoperit şi sustras 16 monede «Koson», pe care apoi le-au împărţit între ei“.
Locul unde gruparea îşi păstra echipamentele de căutare era cabana Costeşti, „situată în poziţie strategică de supraveghere a accesului spre siturile cetăţilor“. Pentru a ascunde că face braconaj arheologic, reţeaua spunea că se ocupă de brutărie, dar şi de o stână de oi aflată în perimetrul sitului, ca „acoperire“ a tranzacţiilor cu artefacte. Procurorii au mai descoperit că aprovizionarea cu echipamente de detecţie era realizată prin intermediul dealerilor de antichităţi din străinătate, iar în scopul constituirii de filiere au atras în echipă şi alte persoane cu rol de colector local sau de intermediari internaţionali. De asemenea, pentru acoperirea traficului de artefacte au folosit ca paravan şi o firmă, căreia i-au deschis un punct de lucru sub forma unui bar situat în Orăştie, care în realitate reprezenta „punctul de întâlnire“ între „sursele inculpaţilor“ din sit spre „piaţa neagră a antichităţilor“.

Ce s-a mai recuperat...

În cursul urmăririi penale au mai fost recuperate 12 brăţări spiralice din aur, în valoare de 4.800.000 de euro, aflate în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României, un depozit de 105 piese arheologice reprezentând diverse tipuri de arme şi unelte dacice din fier, bronz, plumb, în valoare de 30.000 de euro; un lot de 4.000 de piese arheologice (monede, vase, arme etc.) în valoare de 40.000 de euro, predate Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca; depozit de monede din argint, două vase şi o toartă de vas antic, 2 colane dacice torsadate (torques) în valoare de 18.000 de euro, 3 fibule, 4 inele, 1 medalion, 63 de monede romane şi greceşti, 5 artefacte antice din metal în valoare de 3.071 de euro, un tezaur de 91 de monede antice în valoare de 9.100 de euro, un tezaur de 1.656 de denari republicani romani, un tezaur de 287 de denari republicani din argint, un tezaur din colier cu pandantive şi cercei din aur în valoare de 100.000 de euro, predate Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, 700 de monede din aur, de tip „Koson“, în valoare de 350.000 de euro, şi un tezaur de 2.990 de denari imperiali romani, evaluat la 33.139 de euro, predate Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti.
După valorificarea tezaurelor, inculpaţii s-au îmbogăţit, cumpărându-şi case şi maşini şi investind banii în diverse societăţi comerciale pe care le-au înfiinţat, unele dintre acestea fiind înregistrate pe numele soţiilor unora dintre ei.
Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia i-au trimis în judecată pe Eugen Dudaş şi Stănilă Răduţ Crişan, pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi furt calificat; pe Sîmu-Marian Crişan, pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, efectuare a unor detecţii şi săpături neautorizate într-un sit arheologic şi furt calificat, împreună cu Alexandru Todorescu şi Alexandru Gogan, pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, abuz în serviciu contra intereselor publice şi complicitate la furt calificat.
În urma percheziţiilor la locuinţele celor cinci au fost descoperite cataloage numismatice, vase de ceramică, echipamente de camuflaj, monede din metal galben. Procurorii au indisponibilizat bunurile acestora, printre care arme de vânătoare cu muniţia aferentă, diverse bijuterii din aur şi argint, arme albe, precum şi acţiuni la firme.
Dosarul a fost înaintat spre soluţionare Judecătoriei Deva.