17.8 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalRetrocedările ilegale distrug cercetarea agricolă

Retrocedările ilegale distrug cercetarea agricolă

Suprafaţa destinată cercetării ştiinţifice în agricultură s-a redus considerabil din 1990, când era de 160.000 ha, la 35.600 ha, în 2010, manifestându-se un fenomen de solicitări de terenuri de către persoane care nu au drepturi de proprietate pentru suprafeţelor respective, potrivit ASAS.
„În prezent, se manifestă pregnant o acţiune intensă de diminuare a fondului funciar administrat de unităţile de cercetare agricolă, invocându-se motivul reconstituirii dreptului de proprietate. Solicitările de teren se fac pentru persoanele care nu au avut niciodată proprietăţi în actualele perimetre administrate de unităţile de cercetare, iar localizarea acestor suprafeţe cerute se pretinde a se face de-a lungul şoselelor, pe traseele viitoarelor autostrăzi“, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), Gheorghe Sin.
Potrivit lui Sin, în anul 1990, ASAS avea în subordine 121 de unităţi de cercetare care deţineau 160.000 ha, în prezent, numărul acestora scăzând la 56 de unităţi de cercetare şi alte 12 în coordonare.
Preşedintele ASAS a adăugat că încălcarea legilor se face de către comisiile locale şi judeţene de fond funciar, care solicită terenuri pentru persoane fără drepturi de proprietate pe suprafeţele folosite de unităţile de cercetare, care sunt protejate de lege.
De asemenea, potrivit lui Sin, aceste comisii solicită terenuri chiar din mijlocul suprafeţelor de cercetare, în contextul în care, în mod legal, repunerea în drepturile de proprietate se face asupra terenurilor de la marginea suprafeţelor aflate în administrarea unităţilor de cercetare. „Ei vor chiar în curtea instituţiilor şi solicită în instanţă, iar uneori instanţa le dă drept de proprietate chiar şi asupra terenurilor de sub clădiri“, a explicat Sin.
Reprezentantul ASAS a menţionat că aceste „solicitări ilegale“ din domeniul public al statului afectează grav activitatea de cercetare şi întârzie adoptarea Legii cercetării agricole, care reglementează patrimoniul, organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare agricolă.
Vicepreşedintele ASAS, Valeriu Tabără, a declarat că în spatele acestor solicitări de terenuri se află „samsari“ cu interese imobiliare. „Se încearcă transferul din alte zone ale ţării pe terenurile institutelor de cercetare. În spate stau oameni de afaceri cu interese imobiliare. Procesele sunt trimise să fie judecate în ţară pentru că acolo instanţele sunt mai influenţabile. În loc să se doneze cercetării, terenurile, deşi sunt puţine, sunt luate de samsari“, a spus Tabără.
În plus, potrivit lui Gheorghe Sin, reducerea suprafeţei de cercetare duce la scăderea veniturilor institutelor, care până în 2010 nu au beneficiat de susţinere financiară din bugetul de stat, şi implicit la scăderea numărului de cercetători.
„Personalul s-a redus la mai puţin de jumătate comparativ cu 1990. Mulţi cercetători sunt racolaţi de firmele străine de cercetare, care le pot oferi salarii mai bune, iar studenţii nu se mai îndreaptă spre institutele de stat din cauza salariilor foarte mici“, a explicat preşedintele ASAS.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS