Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Autorităţile sunt îngrijorate de creşterea numărului de persoane care ajung victime ale traficului de carne vie şi au început o campanie prin care se trage un semnal de alarmă. Cele mai multe victime ale traficanţilor provin din câteva judeţe ale ţării, printre care Dolj şi Olt.

O statistică a Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane din cadrul MAI arată că anul trecut au fost identificate 1.240 de victime, dintre care 614 sunt femei şi 626 - bărbaţi. 60% dintre acestea provin din mediul rural, 36% - din mediul urban şi 4% sunt din Capitală. Femeile reprezintă totalitatea victimelor exploatate sexual, acestea fiind, de regulă, tinere şi minore cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani, din mediul rural, în special din judeţele Dolj, Olt, Bacău, Iaşi, Vaslui, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Botoşani. Majoritatea persoanelor traficate pentru exploatare prin muncă forţată este reprezentată de bărbaţi. Pe lângă starea materială precară, nivelul de instruire este alt factor de risc. Aproape jumătate din persoanele traficate în 2008 au cel mult opt clase, mai mult de un sfert din totalul victimelor fiind fără studii sau cu studii elementare.
Potrivit poliţiştilor din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Craiova (BCCO), în primele luni ale acestui an, în Dolj au fost identificate 40 de victime ale traficului de persoane, dintre care 26 de femei şi 14 bărbaţi. Dintre acestea, 21 au fost exploatate sexual, 16 au fost obligate la muncă forţată, două la cerşetorie şi una la pornografie. În primele şase luni ale anului, poliţiştii au constatat 34 de infracţiuni, fiind identificate 11 grupuri care se ocupau cu traficul de persoane. Nu mai puţin de 49 de persoane au fost cercetate, 17 dintre acestea fiind şi arestate.

Recrutarea, transportul şi vânzarea

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane au explicat că traficanţii sunt foarte bine organizaţi, cel mai adesea în structuri criminale cu caracter transnaţional. Ei au reguli nescrise, dar foarte explicite şi eficiente, metode atent elaborate pentru recrutarea, transportul şi exploatarea victimelor. Cei care le cad în capcană sunt ademeniţi prin intermediul anunţurilor în ziare, prin care se oferă locuri de muncă bine plătite în străinătate, dar şi printr-o reţea largă de recrutori locali.
Deseori, racolatorii sunt femei, care pot câştiga mai uşor încrederea semenelor lor. Traficanţii recurg şi la alte metode, cum ar fi angajarea prin telefon, prin intermediul agenţiilor de turism sau de modele, apelând la serviciile falsificatorilor de paşapoarte, ale şoferilor de tiruri sau ale proprietarilor de bordeluri. În cazul victimelor traficate anul trecut s-a constatat că, în general, acestora le-au fost făcute oferte false de locuri de muncă în ţări ca Spania, Italia, Grecia, Cehia, Germania, Franţa. Acestea au fost racolate prin anunţuri de tipul „Tinere fete pentru dansatoare, balerine în ţara X. Plecare imediată“ sau prin răpire.
Traficul de fiinţe umane se desfăşoară pe anumite rute, din ţara de origine spre cea de destinaţie. În cele mai multe cazuri, pe parcursul transportului, mai ales în ţara de origine, victimele sunt tratate civilizat, li se oferă cazare şi masă şi pot lua legătura cu familiile. Vânzarea are loc în ţările de destinaţie, fără ştirea victimelor, care devin proprietatea unor patroni. Aspectul fizic şi vârsta sunt criteriile în funcţie de care se fixează preţul. Vânzarea se poate face şi în ţările de tranzit, dar şi imediat după recrutare.

Coşmarul

De cele mai multe ori, victimele realizează că au căzut în capcana traficanţilor abia în ţările de destinaţie, în momentul în care sunt sechestrate. De obicei, persoanele traficate sunt sechestrate în locuri izolate şi li se iau actele de identitate şi telefoanele mobile. Sunt izolate, violate, maltratate, ameninţate, ajungându-se în unele cazuri - atunci când încearcă să fugă sau ameninţă cu poliţia - până la crimă. După „îmblânzire“, victimele intră într-un ciclu al falselor datorii, întrucât cei care le cumpără pretind că trebuie să-şi recupereze banii din munca lor. În momentul în care victima a reuşit să-şi plătească „datoria“, urmează o revânzare către alt patron, care, la rândul său, vrea să-şi recupereze banii. Tinerele care au scăpat din mâna traficanţilor au povestit că erau obligate să stea cel puţin 12 ore în stradă, fiind hrănite cu câte o bucată de pâine şi o cafea la câteva ore. Erau obligate să aducă o sumă de bani, iar dacă veneau cu mai puţin erau bătute, înfometate şi lăsate să doarmă dezbrăcate sub cerul liber. În cazul persoanelor exploatate prin muncă, în general bărbaţi, lucrurile stau aproape la fel, fiind diferită doar munca prestată de victime pentru a-şi plăti „datoria“.

Traficanţi din Dolj

Ultimul caz instrumentat de poliţiştii BCCO Craiova a fost cel al unei familii din Calafat, care a dus mai mulţi doljeni în Spania, între 2007 şi 2009, unde i-a exploatat prin muncă. Sub pretextul că are un văr în Spania, care l-ar putea ajuta la găsirea unor slujbe bine plătite, calafeteanul Marin Truşcă a racolat din comunele din sudul Doljului persoane dispuse să meargă la muncă în acea ţară. Ţinta lui erau oamenii săraci şi fără studii, cărora le promitea câştiguri nesperate din munca în agricultură în Spania. Procurorii au stabilit că aşa i-a racolat pe fraţii Florin şi Aurel M., din comuna Rast, dar şi pe Victor T. şi Gheorghe B., din Ciupercenii Noi. Truşcă se înţelesese cu cei doi fraţi din Rast să le plătească drumul şi un salariu lunar de 1.000 de lei de persoană, urmând, totodată, să mai suporte contravaloarea mâncării şi a ţigărilor, dar şi cazarea. Celor doi bărbaţi din Ciuperceni le-a promis câte 60 de euro pe zi.
Când au ajuns în Spania, cei patru doljeni au fost „cazaţi“ într-o baracă, pe câmp, improvizată din scânduri şi saci de Florin şi Sorin, cei doi fii ai lui Truşcă. De a doua zi, doljenii au fost duşi la recoltat de măsline, unde trebuia să culeagă 20 de coşuri zilnic. Dacă nu îşi făceau norma, erau bătuţi şi trimişi să îşi găsească mâncare la tomberoanele de gunoi. Banii pe care munceau cei patru doljeni erau încasaţi de Truşcă de la proprietarii plantaţiilor. Doljenii au reuşit într-un final să fugă şi să anunţe autorităţile, care i-au reţinut pe cei trei bărbaţi din Calafat.

 Sfaturi

În cazul în care sunteţi victima traficului de persoane trebuie să obţineţi şi să reţineţi orice informaţie privind locaţia în care vă aflaţi (adresă, telefon, nume etc.). De asemenea, informaţi orice persoană cu care veniţi în contact că sunteţi o victimă a traficului de carne vie, transmiteţi un mesaj de ajutor către o rudă apropiată sau un prieten din ţară, încercaţi să evadaţi şi să contactaţi instituţiile sau persoanele care v-ar putea oferi ajutor.
Dacă sunteţi în ţară, apelaţi gratuit linia telefonică 0.800.800.678 a Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane.