Procedurile de divorţ în cuplurile binaţionale, simplificate

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

 Zece state din UE sunt dispuse să redeschidă o procedură de „cooperare consolidată“, pentru a simplifica divorţurile în cuplurile binaţionale, însă Comisia Europeană şi alţi parteneri ai acesteia se opun, de teama apariţiei unei Europe cu două viteze, transmite AFP.
Franţa s-a alăturat oficial unui demers în acest sens lansat de nouă state în vară, a anunţat ieri delegaţia franceză, cu puţin înainte de o reuniune informală a miniştrilor de justiţie ai UE la Praga.
Şefa diplomaţiei franceze, Rachida Dati, s-a scuzat că nu a participat, pentru că abia a născut, şi a fost reprezentată de unul dintre consilierii săi.
O discuţie despre această cooperare consolidată s-a înscris pe ordinea de zi a reuniunii, însă comisarul european pentru justiţie, securitate şi libertăţi Jacques Barrot a anunţat la sosire că „zece cereri nu sunt de ajuns“ şi a invocat riscul ca dreptul familiei să devină „prea fragmentat“. Totuşi, şi Parlamentul European a adoptat în octombrie anul trecut un raport care susţine simplificarea regulilor în cazul divorţurilor europene, în privinţa alegerii statului în care să se desfăşoare divorţul sau separaţia legală, precum şi a legislaţiei aplicabile.

Este de ajuns ca opt ţări să depună o cerere, pentru ca acţiunea să fie activată

Ministrul german al justiţiei, Brigitte Zypries, a avansat, la rândul ei, argumentul legislaţiei divizate şi s-a declarat „sceptică“ faţă de susţinerea Germaniei. „Nu este calea bună“, a declarat ea. „Ca rezultat, vom avea un drept european fragmentat şi nu acesta trebuie să fie scopul nostru“, a adăugat ea.
Obiectivul este de a determina legea cărui stat se aplică şi care este jurisdicţia competentă pentru a pronunţa divorţul unui cuplu format din doi cetăţeni din state membre diferite sau care locuiesc pe teritoriul unui al treilea stat membru UE.
Procedura de cooperare consolidată este prevăzută de Tratatul de la Amsterdam, din 1997, iar Franţa a flexibilizat considerabil implementarea sa în Tratatul de la Nisa, din 2000. Este de ajuns ca opt ţări să depună o cerere, pentru ca acţiunea să fie activată.
Totuşi, ea nu a fost utilizată niciodată. Cele zece ţări au cerut să o activeze pentru a contracara refuzul Suediei faţă de propunerile Comisiei Europene care vizează să ajute cuplurile binaţionale europene să înfrunte jungla legislaţiei complexe şi uneori restrictive a statelor privind divorţurile.

România, printre ţările care doresc o cooperare consolidată

România se numără printre ţările care doresc o cooperare consolidată pentru a ajuta cuplurile binaţionale în caz de divorţ. Decizia de a recurge la cooperarea consolidată, o premieră în Uniunea Europeană, fusese anunţată de miniştrii de justiţie ai celor opt ţări iniţiatoare, printre care România, la o reuniune de la Bruxelles din 25 iulie 2008. Mecanismul va fi activat pentru a trece peste veto-ul unor state faţă de propunerile Comisiei Europene destinate să ajute cuplurile binaţionale europene ce se confruntă cu legislaţia complexă, diferită şi uneori restrictivă, a statelor membre în acest domeniu.
De exemplu, o româncă s-a căsătorit cu un italian în Italia, dar soţii trăiesc în continuare fiecare în ţara sa. După doi ani se decid să divorţeze şi au posibilitatea de alege tribunalul în care să aibă loc divorţul. Nu este clar care legislaţie este aplicabilă, deoarece Italia va alege dreptul italian, întrucât căsătoria a fost oficiată în această ţară. Pe de altă parte, ar putea să se recurgă la dreptul român, deoarece România reprezintă centrul intereselor soţiei.
În UE sunt oficiate anual 350.000 de căsătorii binaţionale şi sunt pronunţate 170.000 de divorţuri, potrivit ministrului francez al justiţiei, Rachida Dati.