Unităţile de învăţământ preuniversitar au primit metodologia privind realizarea planului de şcolarizare pentru anul viitor. Şi în acest an se va merge pe încadrarea în bugetul din costul standard per elev şi pe comasarea claselor sau chiar a unităţilor şcolare, cu efective mici. În acest an au apărut însă şi noutăţi în ceea ce priveşte reorganizarea unităţilor de învăţământ.
Managerii unităţilor de învățământ trebuie să facă planul de şcolarizare pentru anul şcolar următor. În realizarea planului de școlarizare trebuie să ia toate măsurile necesare, astfel încât să nu mai existe clase cu efective mai mici decât numărul minim prevăzut de legislație, întrucât bugetul nu va ajunge. De asemenea, metodologia prevede şi comasări de unităţi şcolare dacă acestea au efective mici. Această regulă este impusă atât la grădinițe, cât și la școli și licee, precum și la învățământul postliceal. Numărul minim de copii prevăzuți într-o grupă este stabilit de articolul 63 din Legea educației. Astfel, la învățământul preșcolar, grupa cuprinde în medie 15 preșcolari, dar nu mai puțin de zece și nu mai mult de 20. La învățământul primar, clasa cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 25. Pentru învățământul gimnazial, clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 30, iar la învăţământul liceal, profesional și postliceal, clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30.
Noi reguli de reorganizare
În procesul de reorganizare, anul acesta apar reguli noi. Inspectoratele şcolare au obligaţia de a stabili, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, respectiv consiliul judeţean şi consiliile locale, unităţile de învăţământ propuse pentru reorganizare. Lista acestor unităţi, însoţită de o notă de fundamentare privind motivele care stau la baza procesului de reorganizare propus, se transmite la ARACIP, care de anul acesta trebuie să îşi trimită reprezentanţii pentru a face o evaluare înainte de a se lua decizia finală.
La întocmirea listei unităţilor şcolare care se reorganizează, reprezentanţii instituţiilor trebuie să ţină cont de calitatea educaţiei corelată cu standardul naţional de acreditare şi de evaluare periodică, de eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale şi umane, precum şi de încadrarea cheltuielilor unităţii de învăţământ de stat în fondurile alocate pentru finanţarea de bază şi în numărul de posturi didactice, didactice auxiliare şi nedidactice aprobate acesteia de către inspectoratul şcolar. Consiliile locale sunt cele care transmit prima dată propunerile de reorganizare a reţelei şcolare. După noua metodologie, dacă autorităţile administraţiei publice locale nu transmit propuneri privind organizarea reţelei şcolare din raza lor de competenţă sau nu întreprind demersurile necesare privind organizarea reţelei şcolare, consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar va fundamenta proiectul planului de şcolarizare, pe baza actului administrativ valabil la momentul respectiv.
Altă noutate este că finalizarea operaţiunilor specifice reorganizării se realizează prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, la propunerea ARACIP.
Unităţile de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare se includ, de drept, în reţeaua şcolară, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Altă noutate este că din acest an pentru unităţile de învăţământ nou înfiinţate sau constituite în cadrul procesului de reorganizare, proiectul planului de şcolarizare se realizează de către inspectoratul şcolar. Planul de şcolarizare trebuie trimis la Ministerul Educaţiei până pe 21 ianuarie.
Şcolile înfiinţate de universităţi nu vor avea personalitate juridică
În noua metodologie pentru fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru anul şcolar următor se prevede şi că instituţiile de învăţământ superior pot înfiinţa în structura lor unităţi de învăţământ preuniversitar, fără personalitate juridică. Aceste instituţii vor fi finanţate din bugetul de stat prin contractele instituţionale încheiate de universităţi cu Ministerul Educaţiei Naţionale, la nivelul standardelor de cost per elev. În plus, se includ, de drept, în reţeaua şcolară, pe baza deciziei rectorului şi a ordinului ministrului educaţiei naţionale de autorizare de funcţionare provizorie. Conform metodologiei şi după acreditare, unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior nu dobândesc personalitate juridică.
