A început școala și au apărut primele note în catalog. Părinții sunt, în general, fericiți atunci când copiii obțin calificativul „foarte bine“ sau nota 10. Pentru astfel de rezultate, copiii trebuie să beneficieze de un anumit comportament din partea părinților, după cum susțin specialiștii în domeniu. Cadrele didactice Denisa Pădeanu și Luminița Tudor, logoped și respectiv profesor consilier în cadrul CJRAE Dolj, dar care își desfășoară activitatea în cabinetele școlare de la Colegiul Național „Elena Cuza“ și Colegiul Național „Ștefan Velovan“ din Craiova, dezvăluie câteva reguli de bază pentru a crește copii capabili de performanță.
Pregătirea copilului pentru școală trebuie să înceapă de la vârste mici. „După vârsta de doi-trei ani este indicat ca adulții să stimuleze învățarea copiilor, să încurajeze rezultatele obținute și schimbările în bine în comportament“, susține Denisa Pădeanu, profesor logoped în cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) Dolj.
Acumularea cunoștințe-lor școlare și dezvoltarea copilului depind de lectură. Copiii trebuie să ajungă să folosească cărțile încă din etapa de bebeluși, pentru ca în etapa de școlari lectura să nu fie un element de stres.
„Preocuparea față de citire trebuie să înceapă din etapa de bebeluș. Părintele trebuie să încurajeze și să familiarizeze copilul cu folosirea cărticelelor. Primele cărticele trebuie să fie bogate în imagini și să fie prezentate copilului într-un context atractiv și relaxant. În zilele noastre, există cărticele variate. Pentru bebeluși sunt cărți care îi încurajează nu numai să observe niște imagini, ci și să pipăie și să acționeze asupra elementelor care sunt pe pagină. Este vorba de bucățele de pâslă, de pluș, fermoare, năsturei, capse, care sunt atașate cărticelelor pentru bebeluși. Sunt cărticele și pentru băiță, cărticele mutinsezoriale și cărticele clasice, care sunt cât mai colorate, cât mai atractive și variate. Cât este mic copilul, este important să se realizeze această asociere cu cartea pe care să o perceapă ca pe un obiect plăcut, atrăgător, care îi oferă o activitate stimulativă, nu ca pe o activitate obligatorie și stresantă“, a mai precizat prof. Denisa Pădeanu.
Primele povestioare trebuie citite de la vârsta de doi ani
Micile povești pot fi introduse chiar la vârsta de doi ani. „Un copil de doi ani care are o dezvoltare normală a limbajului și a comunicării poate urmări o secvență de câteva pagini dintr-o cărticică cu câte două propoziții pe pagină și cu imagini, dacă este citită într-o atmosferă potrivită și dacă este alternată cu niște tonuri din partea părintelui, cu imitarea suntelor specifice animalelor sau cu alte sunete care să întrețină atenția copilului. Pe măsură ce copilul crește, părintele poate să meargă la bibliotecă, să încurajeze schimbul de cărți cu alți copii. Se citesc copilului povestioare, acesta fiind încurajat să reproducă anumite onomatopee sau dialoguri din povestea respectivă. Se încearcă reproducerea poveștilor la copilașii mai mari“, susține prof. Denisa Pădeanu. În cazul în care copiii nu sunt interesați de o anumită carte sau poveste, părintele trebuie să aibă în vedere că este posibil să nu fie adaptată vârstei. Citirea unei povestioare trebuie să devină un ritual zilnic.
„Un copil care nu a observat în jurul lui adulți care citesc se va atașa mult mai greu de carte, mai ales dacă această introducere se face în vârsta școlară, dacă în perioada grădiniței sau chiar înainte de grădiniță copilul nu a fost familiarizat cu cărțile“, subliniază profesorul Luminița Tudor.
În cazul în care copilul cere ca o poveste să fie citită o perioadă lungă de timp, părinții trebuie să știe că acesta nu este un comportament greșit.
„Este absolut normal ca un copil de doi-trei ani și chiar patru să ceară o anumită poveste în mod obsesiv pentru că ei își exersează memoria. Memorează textul care i se citește și are o plăcere deseobită în a reasculta pentru a-l finaliza de memorat și după aceea pentru a-l reda. Este o etapă necesară“, a mai spus prof. Denisa Pădeanu. Părinții trebuie însă să aibă grijă mereu ca să îl atragă pe copil și spre alte povești.
„Este rolul părintelui de a introduce treptat și o altă carte, pentru că atunci se lucrează și asupra rezistenței copilului la schimbare, pe care copiii de vârste mici o au în mod natural“, a spus prof. Luminița Tudor.
Copiii au nevoie de comunicare
Un rol important în dezvoltarea copiilor o are comunicarea cu adulții. Petrecerea timpului în mod excesiv în mediul on-line îi poate afecta, provocând tulburări de limbaj sau chiar afectând neurodezvoltarea. „Este o problemă nu numai pe partea de limbaj, ci la nivelul întregii personalități apar dezorganizări din cauza timpului excesiv petrecut în mediul virtual și lipsa comunicării cu adulții din familie sau din alte medii. Există probleme în generația actuală în ceea ce privește neurodezvoltarea copiilor. Sunt mult mai multe cazuri de copii cu tulburări pervazive de dezvoltare, cum sunt tulburările de spectru autist, ADHD. Aceste tulburări îl împiedică pe copil să evolueze așa cum ar trebui și să se adapteze la cerințele actualei societăți“, a spus prof. Denisa Pădeanu. Copiii cu astfel de tulburări au nevoie de terapii.
„Dacă vorbim de tulburări simple de achiziție a limbajului expresiv, poate să fie suficient sprijinul unui specialist sau doar intervenția părintelui, ghidat câteva luni sau un an. Dacă vorbim de tulburări grave, poate să fie nevoie de terapie pe toată viața. Aceste terapii sunt făcute de echipe plurisciplinare“, mai precizat prof. Denisa Pădeanu.
Nu trebuie comparați cu alți colegi
Altă regulă importantă pentru a înregistra progres școlar este ca părintele să nu își compare copilul cu un altul din clasă, în ceea ce privește rezultatele școlare. „Eu cred că ar fi foarte bine ca părinții de azi să se desprindă de această meteahnă de a compara copilul și rezultatele cu cele ale altui copil din clasă, pentru că în final obiectivul lor nu este neapărat ca acel copil să fie mai bun decât colegii, ci obiectivul fiecărui părinte este ca în viitor copilul lui să se simtă bine în pielea lui. Comparându-l prin întrebări de rutină, punem accent mai mult pe ceilalți“, a subliniat profesorul consilier Luminița Tudor.
În discuțiile cu copilul, părintele trebuie să pună accent pe anumite aspecte.
„Părintele trebuie să îl ajute pe copil să își conștientizeze abilitățile, toate punctele tari de care dispune, dar să își conștientizeze și vulnerabilitățile. Părintele trebuie să îl încurajeze pe copil în ideea de a se forma continuu, de a se dezvolta continuu. În acest sens, este important să îl ajute să se raporteze la performanțele lui anterioare, să îl ajute să conștientizeze dacă face progres și, dacă nu face progres, să identifice ce îl ține pe loc“, a spus Denisa Pădeanu.
Cum se pot odihni înainte de teme
În pregătirea pentru o nouă zi de școală, temele nu trebuie transformate într-un bau-bau care mănâncă din timpul liber al copilului, consideră profesorul Luminița Tudor. Înainte de a trece la teme, copilul trebuie să aibă un timp de odihnă.
„În literatura de specilitate se vorbește de odihna activă. Dar este important ca înainte de teme copilul să nu se uite la televizor, să nu se joace pe tabletă, pe telefon sau la calcultor. Acestea sunt lucruri care vor tăia cheful de muncă. Sunt recomandate jocuri de societate, dacă în casă mai este un frate sau o altă persoană, sau să răsfoiască o carte care îi place, să deseneze“, a subliniat profesorul Luminița Tudor. Sunt recomandate și activitățile casnice, care îl obișnuiesc progresiv pe copil cu responsabilitatea și îi dezvoltă și o toleranță mai mare la disconfort.
Importantă este încrederea în sine
Rezultatele bune la școală se obțin în momentul în care copilul are încredere în sine. Și la acest capitol părinții au un rol important, după cum spun specialiștii în domeniu.
„Părinții trebuie să felicite copilul când obține un rezultat bun pentru că de foarte puține ori mai fac acest lucru. Noi recomandăm folosirea laudei fără rețineri, dar țintită pe comportamentul copilului și încurajare. De asemenea, recomandăm foarte mult aprecieri, discuții despre calitățile copilului, astfel încât acesta să și le conștientizeze. Ajută foarte mult ca părintele să-și manifeste încrederea în potențialul copilului, să îi favorizeze contexte în care să-și pună în valoare calitățile. De exemplu, mergem la cumpărături și îl întrebăm pe copil: pe produsele acestea două oare câți bani ar trebui să dăm? Astfel îi încurajăm abilitățile matematice, și îl felicităm și atunci când răspunde repede, dar și dacă răspunde mai greu. Sunt elemente care ajută foarte mult. Părinții să se focuseze pe performanțele propriului copil, pe ceea ce au făcut azi față de ieri, și în acel moment copilul va căpăta mai multă încredere în el“, a subliniat prof. Luminița Tudor.
