Elevii români copiază, absentează nemotivat şi întârzie mai puţin decât, în medie, cei din alte peste 30 de state, iar actele de vandalism, agresare şi intimidare a colegilor şi furturile sunt la un nivel mai scăzut în şcolile româneşti, potrivit unui studiu internaţional.
Rezultatele Studiului internaţional privind Procesul de Predare-Învăţare TALIS 2013, desfăşurat în 34 de ţări, arată că dintre toţi factorii care definesc atmosfera din unităţile de învăţământ, absenteismul şi întârzierea elevilor la şcoală sunt de departe cel mai des întâlnite în ţările participante la această analiză.
Din datele comunicate în cadrul studiului rezultă că întârzierea la şcoală este apreciată la 29% în România, faţă de 52% media internaţională, absenţele nemotivate – 30%, faţă de 39% media europeană, copiatul – 5%, faţă de 13%, actele de vandalism şi furturile – 2%, faţă de 4%, intimidarea sau agresiunea verbală între elevi – 9%, faţă de 16%, rănirea fizică provocată de violenţele între elevi – 1%, faţă de 2%, intimidarea sau agresiunea verbală asupra profesorilor sau personalului – 0%, faţă de 3%, şi deţinerea sau consumul de droguri şi de alcool – 0%, faţă de 1% media internaţională.
Un indicator al atmosferei din unităţile de învăţământ în cadrul studiului este calitatea relaţiilor dintre elevi şi cadrele didactice şi părerea directorilor despre aceste relaţii.
În medie, 98% dintre directorii din ţările participante la studiu au raportat relaţii bune între cadrele didactice şi elevi. De asemenea, între 91% şi 96% dintre cadrele didactice au raportat relaţii pozitive cu elevii din unităţile de învăţământ în care îşi desfăşoară activitatea.
O variaţie a fost înregistrată doar în ceea ce priveşte ajutorul suplimentar acordat elevilor. Mai puţin de opt din zece cadre didactice au raportat faptul că elevii primesc sprijin suplimentar dacă au nevoie, în Brazilia (77%), Coreea (77%), Mexic (72%) şi Suedia (74%).
75% dintre profesorii din România predau în şcoli cu materiale didactice insuficiente
Rezultatele Studiului Internaţional privind Procesul de Predare-Învăţare TALIS 2013 arată că între 26 şi 38% dintre cadrele didactice din ţările participante la această analiză îşi desfăşoară activitatea în unităţi de învăţământ în care directorii au raportat lipsa materialelor pedagogice, a computerelor sau programelor pentru computer utilizate în procesul de predare, a accesului la internet şi a materialelor pentru biblioteci.
Un procent similar cu cel al României privind materialele didactice din şcoli a fost înregistrat şi în Slovacia, aproximativ 75% dintre cadrele didactice desfăşurând activitatea în unităţi de învăţământ în care directorii au raportat un deficit în acest sens.
În ceea ce priveşte resursele de care dispune şcoala, raportul prezintă, comparativ cu media la nivel internaţional, proporţia de profesori care predau în şcoli în care directorii resimt lipsa diferitelor resurse necesare pentru a asigura un învăţământ de calitate. De remarcat că această proporţie este semnificativ mai ridicată decât media la nivel internaţional.
Procente semnificativ mai mici decât media la nivel internaţional se înregistrează în Danemarca, Finlanda, Islanda şi Polonia.
Lipsa profesorilor calificaţi sau cu performanţe bune este de 58,1% în România, faţă de 38,4% media internaţională, iar lipsa profesorilor cu competenţe de predare pentru elevi cu nevoi speciale este de 56,1% în România, faţă de 48% media internaţională.
Ponderea materialelor didactice insuficiente sau necorespunzătoare este de 77,1% în România, faţă de 26,3% media internaţională. De asemenea, potrivit directorilor şcolilor din România cuprinse în studiu, ponderea resurselor de bibliotecă insuficiente sau necorespunzătoare este de 66,6%, faţă de 29,3% media internaţională.
Rezultatele studiului au mai indicat următoarele date: calculatoare insuficiente sau necorespunzătoare pentru procesul de învăţământ – 75,8% în România, faţă de 38,1% media internaţională; acces insuficient la internet – 64,1% în România, faţă de 29,9% media internaţională; software educaţional insuficient sau necorespunzător – 74,7% în România, faţă de 37,5% media internaţională.
Lipsa personalului auxiliar este de 65,4% în România, faţă de 46,9% media internaţională.
Studiul prezintă şi valorile medii ale mărimilor ce caracterizează dimensiunea şcolii. Din datele studiului rezultă că valoarea raportului dintre numărul de elevi şi numărul de profesori variază în limite largi. În Estonia, Islanda, Norvegia, Polonia şi Flandra (Belgia), valoarea acestui raport este de opt elevi pentru fiecare profesor, în timp ce în Chile şi Japonia, raportul este de 20 de elevi la un profesor.
În România, numărul mediu de elevi dintr-o şcoală este de 474, faţă 546 media internaţională. De asemenea, numărul mediu de elevi dintr-o clasă este 22 în România, faţă de media internaţională de 24.
Numărul mediu de profesori din şcoală în România este 32, faţă de 45 media internaţională, astfel că raportul dintre numărul de elevi şi numărul de profesori este 15, faţă de 12 media internaţională.
În schimb, raportul dintre numărul de profesori şi numărul de personal de asistenţă pedagogică este mai mare în România faţă de media internaţională, adică 22, faţă de 14. Raportul dintre numărul de profesori şi numărul de personal administrativ este însă opt în România, faţă de șase media internaţională.
200 de şcoli din 34 de ţări de pe cinci continente au participat la studiu
Studiul Internaţional privind Procesul de Predare-Învăţare TALIS 2013 s-a desfăşurat sub egida Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi este cel mai mare studiu internaţional centrat pe cercetarea mediului educaţional. România a participat pentru prima dată la acest studiu, în cel de-al doilea ciclu, desfăşurat în perioada 2011-2013.
TALIS 2013 s-a desfăşurat în 34 de ţări de pe cinci continente. Ţările participante la studiul sunt: Australia, Israel, Serbia, Brazilia, Italia, Singapore, Bulgaria, Japonia, Slovacia, Chile, Coreea de Sud, Spania, Cipru, Letonia, Suedia, Croaţia, Malaezia, Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite), Cehia, Mexic, Alberta (Canada), Danemarca, Olanda, Anglia (Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord), Estonia, Norvegia, Flandra (Belgia), Finlanda, Polonia, Statele Unite ale Americii, Franţa, Portugalia, Islanda şi România.
În fiecare ţară participantă, aproximativ 200 de şcoli au fost selectate aleatoriu să participe la studiu, pentru fiecare nivel de învăţământ pe care ţara respectivă l-a ales pentru a fi inclus în analiză. În fiecare şcoală, chestionarele au fost completate de directorul şcolii şi de alţi aproximativ 20 de profesori selectaţi aleatoriu.
Fiecare ţară a putut opta pentru una sau ambele forme de administrare a studiului: on-line sau pe suport de hârtie. În România, administrarea studiului s-a realizat on-line.
În România, la activitatea de pretestare a chestionarelor TALIS au fost selectaţi să participe 803 profesori din 40 de şcoli. În etapa principală a studiului, în care au fost administrate chestionarele, au fost selectate să participe la studiu 197 de şcoli pentru nivelul de învăţământ gimnazial şi 147 de şcoli pentru opţiunea PISA-link.
De asemenea, au fost selectaţi să participe la studiu 3.370 de profesori dintre cei care predau în cele 197 de şcoli din eşantionul pentru învăţământ gimnazial şi 3.341 de profesori dintre cei care predau în cele 147 de şcoli participante la studiul PISA. Rezultatele studiului au fost publicate de OCDE şi sunt prezentate şi de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare.
Elvira Gheorghiţă – Mediafax
