Programele de cercetare pentru dezvoltarea producţiei agricole şi horticole întâmpină dificultăţi în procesul de derulare. În plus, nici în teren situaţia nu este mai roz. Doljul a rămas în urmă faţă de alte judeţe pe partea de investiţii, au spus academicienii şi profesorii universitari reuniţi în aceste zile la Craiova.
Ce trebuie făcut în perioada 2014-2020, ce programe vor fi active, dar şi în ce stadiu se află în prezent cercetarea sunt doar câteva întrebări la care specialiştii în domeniu încearcă să răspundă în aceste zile în cadrul simpozionului naţional „Dezvoltare durabilă în agricultură şi horticultură“, deschis ieri în Aula Buia a Facultăţii de Agricultură şi Horticultură din cadrul Universităţii din Craiova, la care participă şi invitaţi din străinătate. Pentru a stabili strategiile viitoare, reprezentanţii Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Siseşti“ au creionat stadiul în care se află în prezent cercetarea în acest domeniu, subliniind lipsa de finanţare, dar şi a instituţiilor în comparaţie cu alte state ale Uniunii Europene. „Dacă vrem să ne comparăm, să ne dăm seama unde suntem faţă de cei mari din Europa, ne comparăm cu Institutul Naţional al francezilor, care dispune de 33 de departamente echivalente institutelor noastre şi 205 staţiuni, faţă de 40, cât avem noi în România. Şi asta pentru că în Franţa, din 1965, s-a investit masiv în resursa materială, resursa financiară. De aceea, într-o economie mondială trebuie să ne gândim foarte bine ce vrem să facem pentru a ne alinia standardelor“, a precizat Mihai Nicolae, vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Siseşti“. Probleme sunt şi în derularea proiectelor pe bani guvernamentali. „Activitatea se desfăşoară în cadrul planurilor proprii pentru că nemaifiind susţinere de la guvern unităţile se autofinanţează pe suprafeţele pe care le mai au acum. Iniţial au avut 156.000 de hectare pentru a realiza cercetarea ştiinţifică şi produceau 6% din necesarul de sămânţă pe plan naţional, iar acum sunt 28.000 de hectare. În ceea ce priveşte contractele naţionale, cele încheiate în 2007 s-au epuizat în 2010, cele din 2008 s-au încheiat în 2011, din 2012 s-au mai făcut cercetări în cadrul Ministerului Educaţiei, dar parteneriatele nu sunt nici acum funcţionale, cu toate că au subiect şi predicat. Proiectele scoase în 2013 s-a spus că sunt reuşite ca formă, însă nu s-a făcut evaluarea nici acum. De aceea mi-aş permite să vedem ce e de făcut în continuare în cercetarea românească în general şi în cea din agricultură în special“, a mai precizat vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Siseşti“. Cercetătorii spun că şi în aceste condiţii de subfinanţare institutele de cercetare au lucrat, din 1989 şi până în prezent fiind create 800 de soiuri pentru culturi, dar şi noi tehnologii de lucru care să permită creşterea producţiei. Pentru a menţine cercetarea, reprezentanţii cadrelor didactice universitare au subliniat că este necesar în viitor ca „în programele de masterat să existe un domeniu de pregătire pentru cercetare în care să fie abordate probleme dincolo de terminarea facultăţii care să apropie absolvenţii de preocupările din cercetare, de cunoaştere a aparaturii şi problemelor de biologie, pentru a avea producţie“.
Doljul, în urmă la investiţii
În ceea ce priveşte strict agricultura din judeţul Dolj, profesorii Facultăţii de Agricultură şi Horticultură spun că, pe partea de investiţii, a rămas în urmă faţă de alte judeţe din ţară. „În comparaţie cu alte judeţe, putem să spunem că sunt puţini investitori, iar cauzele sunt multiple. Una dintre ele ar fi această fărâmiţare a suprafeţelor pe care le avem în exploatare, alta este că deţinătorii de terenuri din această zonă sunt foarte reticenţi la asociere, astfel încât să poată să se implementeze tehnologii performante care să permită efectuarea unor lucrări în timp optim şi de calitate corespunzătoare. Un alt fapt este că asistăm şi la schimbări climatice care au condus la perturbarea condiţiilor de creştere şi dezvoltare a plantelor cultivate, care nu mai pot să se exprime la potenţialul genetic pe care îl au aceste culturi. Iar un alt impediment important este lipsa sistemului de irigaţii, ceea ce duce la respingerea investitorilor“, a precizat prof. univ. dr. Marin Soare, decanul Facultăţii de Agricultură şi Horticultură din Craiova. Din analizele făcute până acum, mulţi dintre investitorii în agricultură s-au îndreptat spre regiunea Dobrogei, unde sistemul de irigaţii a fost menţinut şi chiar dezvoltat.
