http://www.youtube.com/watch?v=msCGBx_MO3k
Preşedintele BVB, Lucian Anghel, a vorbit la Craiova despre greşelile guvernanţilor care cresc fiscalitatea, fără să încaseze actualele impozite, despre cât de importantă poate deveni Bursa ca urmare a listărilor companiilor de stat şi, de asemenea, despre cum suntem afectaţi la nivel macroeconomic de deciziile pe plan mondial. Anghel a vorbit şi despre faptul că în viitor pensiile publice din România vor fi un dezastru şi ne vom salva la bătrâneţe doar dacă economisim de pe acum în fondurile private.
Universitatea din Craiova, prin Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, împreună cu Bursa de Valori București (BVB), BCR Pensii și BFP Advisors a organizat, ieri, la Sala Albastră, primul eveniment din programul „Educația financiară – provocări și soluții“, la care a luat parte şi Lucian Anghel, președinte al Bursei de Valori București, director general al BCR Pensii, care este şi un reputat analist economic. În sală au fost prezenţi numeroşi studenţi ai Facultăţii de Economie și Administrarea Afacerilor şi cadre didactice. Din păcate, deşi evenimentul era dedicat şi mediului de afaceri, puteau fi număraţi pe degetele de la o mână întreprinzătorii privaţi interesaţi de seminarul de educaţie financiară.
Influenţele economiei mondiale asupra României
Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti a enumerat factorii externi care ne pot afecta economia pe termen mediu şi lung. Perspectivele de reducere a cumpărărilor de active de către Banca Central Americană (FED) produc deja efecte pe pieţele financiare. Decizia FED de a nu mai injecta bani în economie s-ar putea vedea în România, de către omul de rând, care ar cumpăra combustibili la preţuri mult mai mari. De asemenea, Anghel a spus că investitorii de portofoliu de pe piaţa de capital din Occident se uită la ţările care au creştere economică şi acolo vor investi.
Un alt aspect macroeconomic ce ne poate afecta pe viitor ar fi „aterizarea forţată a Chinei“, spune şeful BVB, avertizând că ritmul de creştere economică al Chinei este temperat chiar de către guvernul chinez, fapt ce „va afecta economia mondială, inclusiv pe noi“.
Analizând situaţia Greciei, despre care Anghel spune că se observă „o lipsă a culturii financiare a votanţilor cărora le era promisă a 13-a pensie şi chiar a 14-a“ l-a determinat pe oaspetele facultăţii craiovene să remarce: „Grecia va fi în vizor din nou în 2014, va fi iar neîncredere şi iar vom avea volatilitate – un lucru nefast pentru noi“.
Despre volatilitatea leu-euro, Lucian Anghel a prezentat o analiză cu grafice care arătau influenţa turbulenţelor politice din România asupra pieţei valutare. Cea mai mare creştere a cursului leu-euro s-a înregistrat „în perioada referendumului pentru schimbarea preşedintelui, când s-au creat mari tensiuni pe piaţa valutară. Alţii stau şi mai rău. Noi suntem norocoşi că BNR are o rezervă importantă de valută şi o politică importantă de flotare, dar nu ne putem baza pe BNR să facă minuni“.
Unde greşeşte statul român
Lucian Anghel a explicat că există un nivel ridicat al cheltuielilor bugetare în această perioadă în România, aproape la fel cu ceea ce era în 2009: „La 100 de lei venituri la buget, cheltuim pe pensii şi salarii tot cam atât. Se observă că lipsesc investiţiile. Avem nevoie şi de infrastructură, şi vă garantez că nu va plânge nimeni la Bruxelles că România nu ia fonduri europene. Banii aceia se vor întoarce în bugetele Germaniei, Franţei etc.“.
Semnalând că agricultura ne ajută cu creştere de 2% în PIB doar atunci când plouă, şeful BVB a remarcat că nu există investiţii masive în agricultură şi că producţia agricolă de la noi este la jumătate din cea europeană, deşi potenţialul agricol e mare în România.
Consumul „construieşte“ PIB-ul
Lucian Anghel a remarcat că trei sferturi din produsul intern brut (PIB) al României este dat de consum şi doar un sfert de exporturi. Oricât ar creşte exporturile, importurile de mărfuri şi servicii sunt tot mari, datorită consumului intern. Problema este că nu cresc producătorii români, nu se dezvoltă, ci mărfurile vin de peste graniţă, pentru a susţine consumul (cererea). „Valoarea adăugată a importurilor este mai mare decât cea a exporturilor. Cu alte cuvinte, de fiecare dată când importăm, ajutăm nişte state să se dezvolte. De aceea, deficitul comercial este de cinci miliarde, pentru că noi îi ajutăm pe alţii să crească, pentru ca ei, în ţările lor, să poată să plătească pensii şi salarii…“.
După prima parte a evenimentului, şeful Bursei a concluzionat că „bunăstarea noastră depinde de creşterea economică şi mai puţin de legi despre creşterea salariului minim pe economie. Toată lumea să se uite la cifre mai mult şi mai puţin la declaraţii populiste! Legile economice sunt nemiloase. Ele ne vor lovi. Nu avem investiţii şi doar investiţiile pot crea locuri de muncă, valoare adăugată în economie şi să se întoarcă mai mulţi bani la buget, în cercetare, sănătate, educaţie etc.“.
Bursa – un viitor pentru capitalizarea statului
Explicând de ce este bine să se listeze pe Bursă companiile de stat, preşedintele BVB a arătat detaliat cât de important este ca PIB pe cap de locuitor să crească în România, dar pentru a creşte acest indicator este foarte important ca şi companiile de stat să fie eficiente, având în vedere că ele contribuie cu 20% la PIB-ul României. Lucian Anghel a dat exemplul unei companii poloneze, producătoare de cupru (KGHM), la care statul polonez deţinea100%, dar acum mai are 32% după listarea la Bursa de la Varşovia. Valoarea companiei a crescut de câteva ori, iar dividendele se întorc la stat (proporţional cu acţiunile pe care le mai deţine) pentru pensii şi altele. Managerii companiei poloneze au o parte din bonus în acţiuni, deci sunt direct interesaţi ca valoarea acţiunilor să crească.
În concluzie, preşedintele Bursei a arătat că managerii companiilor de stat din România nu sunt interesaţi să crească valoarea firmelor pe care le conduc, pe când în Polonia, de exemplu, managerii deţin acţiuni la firmele în cauză şi ei nu se schimbă odată la patru ani, deci nu sunt numiţi politic, aşa cum se întâmplă la noi.
2013 este cel mai activ an pentru piaţa de capital, datorită listărilor marilor companii de stat pe Bursa de la Bucureşti. Există şi bănci care s-au finanţat prin burse, chiar şi în România.
„Ce poate fi mai profitabil decât apa care curge?“
Un alt exemplu a fost cel al companiei de stat Hidroelectrica, care va fi listată la Bursă în perioada următoare. După succesul imens concretizat după listarea a 15% din acţiunile Romgaz, şeful Bursei face lobby pentru un alt emitent, Hidroelectrica. „Ce poate fi mai profitabil decât apa care curge? Ce poate fi mai profitabil decât să faci bani din forţa gravitaţională?“, s-a întrebat retoric Anghel.
Pensiile publice, în pericol!
Un salariat duce în spate 1,5 pensionari. În 2030, speranţa de viaţă va fi de 75 de ani, faţă de 70 în prezent, iar în 2060 va fi de 82 de ani. Dacă vom trăi mai mult, înseamnă că va trebui să economisim mai mult, spune specialistul în pensii private invitat la Craiova. În 2060, jumătate dintre români vor lucra, iar cealaltă jumătate nu. De asemenea, durata medie de pensionare pentru femei va fi de 23,4 ani, după calcule şi analize efectuate de UE. În condiţiile în care unele state europene au plafonat pensiile de stat la un anumit nivel, restul pensiilor oamenilor din acele state provin din pensii private. „Încercăm să transferăm din cunoştinţele noastre celor care vin după noi, pentru că în felul acesta, când ne vom pensiona, va avea cine să ne plătească pensia, iar în activitatea voastră să aduceţi suficientă plus-valoare“, le-a spus el studenţilor craioveni, adăugând că „România are o problemă foarte mare, cea demografică, şi acest lucru ne va lovi în mai puţin de două decenii. Ca să te protejezi trebuie să iei nişte măsuri acum. Eu mă număr printre «decreţei» – pentru cei care nu ştiu, a fost o lege prin anii ‘60, dată de Ceauşescu, care a stimulat creşterea artificială a natalităţii. După ‘90 a scăzut natalitatea. Odată ce «decreţeii» se pensionează, după ei vor fi şi mai puţini care vor contribui la pensiile publice“.
„Economia pe înţelesul tuturor“
Studenţii craioveni i-au adresat întrebări interesante şefului BVB. Una dintre acestea a fost: „Dacă am avea o sumă de bani în ce ne-aţi sfătui să o investim?“. Anghel a explicat că „sfatul principal este acela să nu punem toate ouăle în acelaşi coş, adică să nu ne punem economiile în aceeaşi monedă (mă refer la depozite bancare), dar economisirea prin depozite nu ne îmbogăţeşte. Bursa este o alternativă investiţională, dar acolo trebuie să fim foarte bine instruiţi şi să înţelegem riscurile sau să lăsăm alţi profesionişti să facă investiţiile pentru noi, şi mă refer la fondurile mutuale“. Un alt sfat pentru studenţi a fost acela să cunoască în detaliu Codul Fiscal.
Evenimentul de ieri a inclus și prezentarea cărții „Economia pe înțelesul tuturor“, al cărei autor este Lucian Anghel, iar studenţii economişti şi profesorii universitari au stat la coadă pentru autografe.
Au avut loc şi intervenții ale reprezentanților BFP Advisors – Gabriel Vlăduț și Cătălin Adam cu privire la cele mai noi tipuri de servicii de consultanță oferite companiilor.
Cel de-al doilea eveniment din acest program al Facultăţii de Economie și Administrarea Afacerilor va fi organizat vineri, 8 noiembrie, în parteneriat cu Banca Națională a României.
