Administratorii „penali“ de firme au găsit diverse tertipuri prin care înstrăinează societăţile cu datorii către persoane care fie dispar fără urmă, fie nu au nici o cunoştinţă despre ceea ce au primit contra unei sume modice. Milioane de euro de la acele firme doljene nu mai pot fi recuperate de stat şi alţi creditori. Vă prezentăm „reţetele“ prin care debitorii eludează statul, cesionând firma întreagă, cu tot cu datorii şi cu arhiva financiar-contabilă.
Deşi legea interzice organelor statului să înregistreze cesionarea de firme cu datorii către terţi, inventivitatea românilor şi o portiţă legislativă doar pentru cunoscători au făcut ca sute de firme din toată ţara să poată fi înstrăinate cu tot cu pasive (cu datorii).
În acest sens, trei tineri din Bucureşti au ajuns să deţină sute de firme din domenii diverse de activitate, preluate cu tot cu datorii de la cei care doreau să scape de plata debitelor către stat sau către diverşi alţi creditori. Cei care le-au vândut au eludat statul cu zeci de milioane de euro, potrivit NewsIn.
Situaţia este similară şi la Dolj, unde zeci de firme sunt înstrăinate prin diverse tertipuri unor persoane cu educaţie minimă, care nici nu ştiu bine ce semnează, ori unor persoane care dispar fără urmă, sau prin folosirea unei portiţe legale descoperite de debitori. Prejudiciul adus statului ajunge la milioane de euro. Directorul executiv adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj, Ioan Filipescu, care este şi şeful Activităţii de Inspecţie Fiscală, a declarat că pe o singură astfel de firmă înstrăinată peste noapte s-a creat un prejudiciu de „câteva sute de mii de euro“.
Firme vândute în timpul controlului
Tupeul evazioniştilor a atins margini nebănuite. Unii ajung să vândă firma în momentul în care află că Fiscul va merge în control. S-a ajuns chiar la situaţia ca inspectorii fiscali să fie în control la o societate, dar, culmea!, chiar în timpul controlului, firma se vindea unei persoane care habar nu avea ce cumpără.
Acum există administratori care, când anunţăm controlul, vând firmele, chiar dacă nu aveau datorii, dar ştiau ce evaziune au făcut şi ce sume uriaşe urmează să plătească la stat după control, aşa că fie le radiază rapid, fie le înstrăinează înainte de control sau în timpul controlului. Partea proastă este că aceia care preiau firma iau şi arhiva financiar-contabilă. Firma controlată ne prezintă şi documentul de predare-primire a arhivei. Noul proprietar nu mai este de găsit. Încercăm şi cu poliţia, dar tot nu îi găsim“, a declarat Ioan Filipescu.
Metoda a fost confirmată şi de comisarul-şef Leonard Băndoi, şeful Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Dolj: „Se vând firme cu datorii unor persoane pe care noi nu le mai găsim ulterior“. El a precizat că, uneori, societăţile au fost cumpărate de persoane care nu ştiau ce au preluat de la diverşi indivizi.
Cum fac evazioniştii să-şi vândă firmele
cu datorii
De regulă, firmele cu debite la stat din Dolj sunt cedate unor cetăţeni moldoveni sau arabi care dispar fără urmă. Au mai fost cesionate firme unor persoane cu domiciliul în Dolj, dar acei oameni simpli au primit sume modice de bani de la patroni reali, fără să ştie că au preluat firme cu mari probleme. Directorul adjunct al Fiscului doljean a explicat cum procedează efectiv evazioniştii: „Am avut un caz în care un cetăţean din Dolj a primit 2.000 de lei de la un administrator, care i-a cedat firma omului de la ţară. El primea în fiecare lună 2.000 de lei, dar ştia doar că trebuie să meargă la bancă să ridice banii o dată pe lună. Cazul a fost instrumentat anul trecut, în toamnă. Bărbatul de 30-40 de ani care a preluat firma a fost identificat, dar nu ştia nici măcar ce a preluat. Spunea că a fost contactat de domnul X, care i-a dat 2.000 de lei şi care l-a luat la Registrul Comerţului să semneze nişte hârtii. A fost atrasă răspunderea asupra lui, dar creierul afacerii era altul“, a spus Filipescu. Reprezentantul Fiscului a mai arătat că, în acest caz, adevăratul deţinător al afacerii (cel care a făcut operaţiunile) a fost depistat uşor, i s-a făcut dosar penal, iar cazul a fost deja instrumentat de poliţie şi Parchet, urmând să fie trimis în judecată, susţine şeful Activităţii de Inspecţie Fiscală. Cu sau fără înstrăinarea firmei, administratorul care a făcut operaţiuni de evaziune pe respectiva societate răspunde în faţa legii ani buni după comiterea faptei.
Este interzisă înstrăinarea firmei
cu datorii către terţi
Există un act normativ din 2010 care interzice înstrăinarea firmei cu datorii către terţi. Adică o persoană din afara firmei nu o poate prelua, dacă societatea respectivă are datorii la stat sau alţi creditori. Aceştia au posibilitatea să se opună transferului de proprietate către un terţ, dacă ei au de recuperat bani de la firma care este supusă înstrăinării, cesionării. „Când se face înstrăinarea unei firme către terţi, Registrul Comerţului publică intenţia în Monitorul Oficial, pentru ca eventualii creditori să ia cunoştinţă de tranzacţie. Noi facem transmiterea cesiunii către Finanţe, iar Finanţele fac opoziţie de fiecare dată când o astfel de firmă are datorii. Opoziţiile creditorilor au fost soluţionate de instanţă, în speţă tribunalul Dolj, în două moduri: fie achitându-se datoriile respective către stat, fie respingându-se respectiva înstrăinare a firmei“, a declarat Oana Dincă, directorul Oficiului Registrului Comerţului Dolj.
Metodă legală de cesionat o firmă
cu datorii
Dar evazioniştii au găsit, de circa doi ani încoace, metoda perfectă prin care renunţă la firmele cu sume restante către stat sau alţi creditori. Legiuitorul a precizat că se interzice vânzarea ori cesionarea firmelor cu datorii la stat şi terţi dacă administraţiile financiare ori alţi creditori se opun acestei decizii. Oficiul Registrului Comerţului nu are voie să înregistreze un alt proprietar al firmei cu datorii, dacă cer acest lucru creditorii. Dar legea nu spune expres ca Registrul Comerţului să ceară certificat fiscal de la cel ce vrea să-şi vândă firma, document din care să rezulte datoriile pe care le are societatea către stat. „Certificat fiscal nu se cere de către Registrul Comerţului în cazul cesiunii părţilor sociale, ci doar în cazul radierii firmei trebuie să ceară certificat fiscal“, a explicat Filipescu.
Şeful Activităţii de Control Fiscal din cadrul Fiscului doljean spune că există o metodă în două etape, aplicată de „şmecherii“ afacerişti, prin care reuşesc să înstrăineze firmele cu datorii către stat sau către terţi: „Au mers în două etape. În primă fază, au introdus în firmă ca asociaţi sau acţionari persoanele cărora urma să le înstrăineze firma, printr-o acţiune de majorare a capitalului social. Apoi, în faza a doua, cedau întreaga firmă persoanei sau persoanelor introduse ca şi asociaţi/acţionari, chiar dacă era o firmă cu datorii. În această fază, se putea face transferul de către Registrul Comerţului“.
Practic, aceasta este portiţa legală lăsată de legiuitor pe care o fructifică din plin oportuniştii ce vor să îşi înstrăineze firmele cu datorii. „Se întâmplă frecvent acest lucru la Dolj, pentru că este absolut legal, iar Registrul Comerţului este obligat să anunţe creditorii doar în cazul cesiunilor către terţi, nu şi în cazul în care acţionarul majoritar cedează restul de acţiuni celui minoritar, pe care l-a introdus recent în firmă. Nu este obligaţia Registrului Comerţului să verifice, în astfel de cazuri, dacă firma mai are sau nu datorii. Este o portiţă perfect legală, prin care unii administratori scapă de firme cu datorii“, au spus surse avizate din piaţă.
„Sunt sute de astfel
de cazuri“
Metoda prin care administratorii care vor să scape de o firmă îşi fac mai întâi asociaţi din viitorii „ţapi ispăşitori“ a devenit o practică în Dolj. „Ultima metodă folosită este cea prin care cooptează o persoană ca asociat în firmă, apoi îi cedează toată firma cu totul. Probabil că sunt zeci sau chair sute de astfel de cazuri. Noi am întâlnit câteva în practica din ultima perioadă, dar cine ştie câte sunt în realitate, pentru că se verifică doar cazurile pe care le descoperă Fiscul“, a precizat comisarul-şef Leonard Băndoi. De multe ori, cesionarea unei firme cu datorii către o persoană care mai întâi a fost cooptată ca acţionar sau asociat poate fi depistată doar tardiv de către Fisc, adică în momentul în care inspectorii fiscali ajung în control.
