22 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriReţeaua CEZ, vis interzis pentru unii

Reţeaua CEZ, vis interzis pentru unii

Sute de locuinţe din Dolj nu sunt racordate la reţeaua de curent electric. Compania CEZ evită să precizeze care este politica de extindere a reţelelor: prin investiţii proprii sau pe banii clienţilor.

În zonele limitrofe Craiovei, există încă zeci de locuinţe neracordate la reţeaua de energie electrică. Sute de hectare de teren au fost introduse în ultimii ani în intravilanul localităţilor, devenind construibile. Minicartierele apărute în perioada de boom imobiliar sau locuinţele construite răzleţ au avut probleme cu racordarea la utilităţi. Una dintre comunele cu probleme este Malu Mare. „Dacă, în octombrie 2005, aveam 360 de hectare în intravilan, astăzi, s-a ajuns la 1.086 de hectare. După apariţia noilor construcţii, a fost nevoie să încercăm şi extinderea reţelei electrice. Şi în acest an, o să hotărâm în consiliul local un plan de extindere a reţelelor de curent electric. Avem peste 100 de locuinţe fără curent electric. Apoi, avem casele din zona Selgros, construite pe o parcelă de 600 de hectare. Unele au fost racordate la reţea, altele nu. Este vorba de câteva sute de case în zonă. Unii şi-au montat generatoare, alţii au tras cabluri de la vecini. Avem şi foarte mulţi rudari în comună, care şi-au construit casele răzleţ, fără autorizaţii“, a spus Alexandru Dicu, primarul comunei Malu Mare. Edilul-şef spune că primăria încearcă să ajute localnicii, dar că furnizorul CEZ ar trebui să contribuie şi el cu o parte din bani, pentru extinderea reţelelor. „Încercăm să permitem fiecărei familii să aibă curent electric în locuinţă. 30% din banii necesari acestui proiect îi suportă primăria. Ar fi bine ca şi CEZ să contribuie cu bani, pentru că, în prezent, realizăm lucrările din banii noştri, iar CEZ profită, devine proprietar. Suntem obligaţi să cedăm lucrările gratuit acestei companii. Nu văd sensul acestor investiţii! Noi, primarii din comunele limitrofe Craiovei, suntem foarte supăraţi de măsurile impuse de CEZ în România“, a mai afirmat primarul Dicu.

Extindere prin investiţii private?

Işalniţa este altă localitate care are ceva de reclamat în legătură cu CEZ. „Avem circa 40 de locuinţe construite în zona de extravilan (ca şi exploataţii agricole) care nu au alimentare cu energie electrică, dar şi alte construcţii în intravilan, unde nu am ajuns cu investiţiile. Aceşti oameni fie au tras curent de la ultimul stâlp montat, fie au tras de la vecini, fie au generatoare. În acest an, avem un proiect pentru alimentarea cu energie electrică a unui bloc cu 38 de locuinţe sociale. În acest proiect, vom încerca să prindem şi locuinţele care nu sunt în regulă, pentru ca acestea să intre în legalitate. De asemenea, avem o mare problemă cu reţelele existente. La cel mai mic vânt, rămânem fără curent, în ciuda faptului că transformatoarele au fost schimbate de cei de la CEZ. Zona figurează ca modernizată. Învăţasem să schimb singur siguranţele până ajungeau cei de la Intervenţii, însă odată cu modernizările nu mai pot interveni!“, s-a plâns Ovidiu Flori, primarul din Işalniţa.
„Primăria a avut un proiect în 2011 cu zona Satul de Vacanţă şi a rezolvat problema iluminatului public. O să continuăm însă extinderea reţelei odată cu ridicarea noilor construcţii“, a precizat şi Valerică Pupăză, primarul localităţii Cârcea. Şi în judeţ avem cazuri similare. Comuna Poiana Mare investeşte pentru a extinde reţelele către noile locuinţe ridicate în ultimii ani. „În acest an, dorim extinderea reţelei de curent electric în zona fostului CAP, unde oamenii şi-au făcut grădini, solarii şi au nevoie de lumină“, a declarat Marin Vintilă, primarul comunei Poiana Mare.
În fine, chiar în Craiova iluminatul este o problemă. „În prezent, se măreşte PUG-ul Craiovei. Am început cu Drumul Muntenilor, unde toate locuinţele sunt trecute în extravilan, ca şi exploataţii agricole sau anexe gospodăreşti. În realitate însă, în această zonă sunt case, cartiere întregi de locuinţe. Nefiind zonă de intravilan, noi nu putem face investiţii, nu este legal să faci investiţii pe câmp. Tocmai de aceea se doreşte introducerea cartierului Drumul Muntenilor în intravilan. Vrem să continuăm cu Bariera Vâlcii, zona Işalniţa şi Romaneşti, care figurează şi ele în extravilan. Primim foarte multe cereri de la locuitorii din aceste zone, care ne cer canalizare, iluminat sau alte utilităţi“, a spus Ionuţ Pârvulescu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Craiova.

Răspuns incomplet din partea CEZ

GdS a adresat companiei CEZ mai multe întrebări legate de aceste aspecte. Am vrut, în primul rând, să aflăm dacă furnizorul de energie electrică în Oltenia are ca politică extinderea reţelelor în noile zone rezidenţiale prin propriile investiţii sau aşteaptă ca primăriile sau particularii să investească din banii lor şi apoi să preia reţelele în proprietate. De asemenea, am întrebat dacă extinderile făcute în ultimii ani s-au făcut la iniţiativa CEZ sau a beneficiarilor şi pe banii acestora. Răspunsul oferit de CEZ a fost parţial. Aflăm doar că „CEZ a respectat şi continuă să respecte toate prevederile legale în vigoare aplicabile operaţiunilor sale“. De asemenea, compania susţine că a menţinut „un nivel înalt de investiţii, respectând legislaţia aferentă în vigoare“. „Din 2005 şi până în 2012, CEZ a construit şi a modernizat 4.070 km de reţea de înaltă tensiune (IT), medie tensiune (MT) şi joasă tensiune (JT) la nivelul ariei de operare (Dolj, Gorj, Argeş, Vâlcea, Mehedinţi, Teleorman), din care 464,8 km doar la nivelul judeţului Dolj. De asemenea, în aceeaşi perioadă au fost modernizate şi introduse în SCADA 55 de staţii la nivelul regiunii Oltenia (din care 13 în Dolj) şi 1.157 posturi de transformare noi şi modernizate la nivelul Olteniei (din care 238 în Dolj). Eforturile CEZ din perioada 2005-2012 la nivelul celor şapte judeţe înseamnă 1,37 miliarde de lei, în timp ce doar pentru judeţul Dolj valoarea se ridică la 224 de milioane de lei“, se arată în răspunsul CEZ. Aşadar, compania evită să ne spună care este strategia, dar se laudă cu investiţiile: 314 milioane euro în aria de acoperire, din care 51,16 milioane de euro în Dolj. CEZ uită însă să precizeze că investiţiile sunt suportate de clienţi, indirect, prin preţurile de distribuţie mari pe care le practică. În plus, un raport al Curţii de Conturi pe 2011 dezvăluie că firma a investit 100 de milioane de euro din încasări, în loc să folosească banii vărsaţi în 2005, cu care a ajuns să deţină 51% din fosta Electrica Oltenia.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS