12 C
Craiova
joi, 25 aprilie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriUnde greşesc firmele care cer fonduri europene

Unde greşesc firmele care cer fonduri europene

GdS vă prezintă cele mai des întâlnite motive pentru care aplicanţii pierd finanţări europene importante. Citiţi, în cele ce urmează, ce trebuie să evite firmele sau ONG-urile care încearcă să acceseze fonduri structurale.

Cel mai important lucru într-un proiect de finanţare europeană este să ai toate hârtiile cerute în Ghidul Solicitantului şi să depui documentaţia necesară în timp util. Luaţi-vă un consultant priceput, care să ştie să întocmească proiecte!“, acesta este îndemnul unui om de afaceri craiovean care a accesat fonduri europene pentru dezvoltarea afacerii sale. O hârtie aparent banală pe care o cer autoritățile care se ocupă cu fondurile europene poate face diferența între câștigarea sau pierderea unui proiect. În Dolj, milioane de euro provenind din fonduri structurale nu au putut fi câştigate, din cauza unor greşeli pe care le-au făcut aplicanţii atunci când au dorit atragerea acestor bani europeni. Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Vest Oltenia susţine că până la sfârşitul anului 2011 au fost respinse şi retrase în Dolj, în total, 83 de proiecte pe Programul Operaţional Regional (POR), în valoare de 133 de milioane de lei. Organismul Intermediar Regional (OIR) POS DRU Sud-Vest Oltenia, care se ocupă de proiectele depuse pe câteva domenii majore de intervenţie ale Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) informează că rata de succes a proiectelor depuse pe acest program este estimată la doar 35% din total. Restul sunt respinse. Un alt organism intermediar, OI POSDRU MECTS, care se ocupă de partea de învăţământ, arată că aplicanţii pe acest program nu respectă toate cerinţele pentru a accesa fonduri europene.
GdS a solicitat organismelor intermediare care gestionează cele mai importante programe de finanţare să comunice erorile cele mai des întâlnite, pentru a vedea unde se împotmolesc firmele doljene sau alţi aplicanţi (ONG-uri, instituţii de învăţământ), atunci când încearcă să acceseze bani europeni. Se observă că, de cele mai multe ori, lipsesc documente justificative, sunt calcule eronate sau nu se îndeplinesc toate condițiile de eligibilitate. Unii aplicanți chiar folosesc în proiectele concepute cuvinte pompoase, pentru a impresiona evaluatorii. Alții se împotmolesc la calculele matematice din buget. Vă prezentăm cele mai des întâlnite erori, așa cum au fost ele descoperite de către organismele intermediare.

ADR: Cele mai dese motive de respingere a proiectelor

ADR Sud-Vest Oltenia susţine că aplicanţii greşesc încă din etapa de evaluare. Iată opt motive pentru care se resping proiectele companiilor depuse pe POR:
– lipsa de acte care dovedesc proprietatea asupra terenului sau a clădirilor;
– punctajul obţinut la evaluarea tehnică şi financiară sub minimul admis, respectiv 3,5 puncte;
– documentele depuse nu respectă modelul standard conform Ghidului Solicitantului;
– depunerea documentelor după termenul-limită (în cazul licitaţiilor de proiecte cu termen limită);
– situaţiile financiare anexate nu conţin notele explicative;
– valoarea totală a proiectului depăşeşte valoarea maximă admisă pe domeniul de intervenţie respectiv;
– neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate impuse de Ghidul Solicitantului;
– răspunsuri incomplete la solicitările de clarificări ale comisiilor de evaluare.

POS DRU: Motive care au dus la respingerea cererilor de finanţare

OIR POS DRU Sud-Vest Oltenia arată că aceia care solicită fonduri europene fac o serie de greșeli. Cele mai importante și mai des întâlnite sunt:
– dezvăluirea datelor de identificare ale solicitantului/ partenerilor, cu excepţia rubricilor unde este solicitat acest lucru în mod specific;
– obiectivele, activităţile, grupul ţintă, caracteristici, cuantificare, nevoi specifice;
– nu se ating toate problemele/tematicile menţionate în grilele de evaluare şi în Ghidul Solicitantului;
– neglijarea indicatorilor de rezultat (specifici Domeniilor Majore de Intervenţie);
– detalierea incompletă a bugetului, adică erori de calcul aritmetic;
– importanţa scăzută acordată asigurării sustenabilităţii proiectelor;
– menţiuni cu caracter generic, fără claritate sau fără o legătură concretă cu ceea ce trebuie descris, utilizare de termeni bombastici şi pretenţioşi, fără legătură cu scopul aplicaţiei;
– copiere integrală sau parţială a prevederilor din Documentul Cadru de Implementare POSDRU 2007-2013, ghiduri sau documente programatice.

Și pe învățământ se fac greșeli

La nivelul OI POSDRU MECTS s-a constatat că printre cele mai des întâlnite motive pentru care se resping cererile de finanţare se numără:
– nu se corelează informaţiile trecute de solicitant în diferite secţiuni, de exemplu cele de la activităţi cu cele de la graficul activităţilor, sau de la buget cu cele de la detalierea bugetului sau există costuri care un se regăsesc în activităţi corelate etc;
– dificultatea de a identifica şi de a descrie corect grupul ţintă (caracteristici, cuantificare, nevoi specifice);
– nu se ating toate problemele/tematicile menţionate în grilele de evaluare şi în Ghidul Solicitantului;
– neglijarea indicatorilor de rezultat (specifici Domeniilor Majore de Intervenţie);
– detalierea incompletă a bugetului/erori de calcul aritmetic;
– importanţa scăzută acordată asigurării sustenabilităţii proiectelor;
– menţiuni cu caracter generic, fără claritate sau fără o legătură concretă cu ceea ce trebuie descris, utilizare de termeni bombastici şi pretenţioşi, fără legătură cu scopul aplicaţiei;
– copiere integrală sau parţială a prevederilor din Documentul Cadru de Implementare POSDRU 2007-2013, ghiduri sau documente programatice.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS