Fenomenul muncii „la gri“

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

40% din numărul angajaţilor doljeni au contracte de muncă „la gri“, spune ITM Dolj. Cea mai des întâlnită găselniţă a angajatorilor este să înregistreze contractele de muncă ale oamenilor, dar să nu opereze datele pe statele de salarii.

În Dolj, activează în sectorul privat aproximativ 150.000 de oameni, potrivit datelor de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM). Dintre aceştia, circa 40% nu ar avea actele de muncă tocmai în regulă, estimează inspectorul-şef al ITM Dolj, Cătălin Mohora. Legislaţia muncii nu este respectată ca la carte la multe companii doljene, iar acest lucru afectează zeci de mii de contracte de muncă. Pe de altă parte, companiile recurg la diverse metode de a fenta statul din cauză că toate contribuţiile şi taxele pe care trebuie să le suporte un angajator cu un angajat sunt destul de mari. O firmă cu un angajat cu salariul minim pe economie (700 de lei brut) suportă lunar, în total, 902 lei. Din această sumă, doar 530 de lei intră în buzunarul angajatului, iar restul de 372 de lei ajung în conturile bugetului consolidat al statului. Așadar, aproape 42% din sumă ajunge la Fisc. Cele mai des întâlnite cazuri în care nu se respectă întocmai legislaţia muncii şi care compun aşa-numita muncă „la gri“ sunt (nu neapărat în această ordine): ore lucrate peste program, salariul minim pe economie doar în acte, în realitate oamenii primind mai mult, contracte de muncă înregistrate şi neonorate, persoane care lucrează pe timp de noapte, dar nu primesc indemnizaţia de spor de noapte etc. „Procentul de muncă «la gri» în Dolj este aproape dublu faţă de munca «la negru». Fenomenul este de amploare, întrucât pentru mii de oameni nu se plătesc impozite şi contribuţii la stat“, a spus Mohora.

Nu se înregistrează în state

Cazurile cele mai des întâlnite în ultima perioadă sunt acelea în care angajatorii înregistrează contractele de muncă în registrul electronic REVISAL, dar nu mai operează ulterior nimic în acte. „Evidenţa în muncă este gestionată de aplicaţia REVISAL, dar dacă după ce întregistrează un contract de muncă angajatorul nu mai face nici o înregistrare în statele de plată ale omului, nu depune declaraţii la Fisc pentru acel contract, atunci persoana respectivă este ca şi cum nu ar fi angajată. Nu i se plătesc nici impozitele aferente, nici contribuţiile la stat. Sunt multe cazuri de acest gen pe care le întâlnim în Dolj“, a precizat Mohora. Alt aspect al muncii «la gri» este lucrul peste program. Mulţi angajaţi din Dolj lucrează peste cele opt ore legale pe zi, fără să fie plătiţi în plus de angajatori. Mai există sute de angajaţi depistaţi de ITM care lucrează pe timp de noapte, dar nu primesc indemnizaţia de spor de noapte. Alte cazuri descoperite de ITM în Dolj se referă la persoane care aveau contracte de muncă cu timp parţial de lucru, dar în realitate lucrează cu normă întreagă.

18% dintre angajaţii doljeni au salariu minim pe economie

Circa 27.000 de persoane care activează în sectorul privat din Dolj au contracte încheiate cu salariul minim pe economie, ceea ce reprezintă 18% din numărul total de angajaţi în sectorul privat din județ, informează ITM. Din nou ajungem la munca „la gri“, care tot încălcări ale legii reprezintă. „Mulţi dintre cei angajaţi cu salariul minim pe economie primesc, în realitate, mai mulţi bani decât au în acte“, a precizat inspectorul-şef al ITM Dolj.

Mii de firme cu un singur angajat

ITM Dolj susţine că din cele 15.000 de societăţi comerciale active din Dolj, circa 4.000 figurează ca având câte un singur angajat. Şeful ITM susţine că procentul firmelor care au un singur angajat este destul de mare pentru judeţul nostru, respectiv peste 26%.