22 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024

Unde investim în 2012

GdS a efectuat o comparaţie între investiţiile în depozitele bancare, fondurile monetare, titluri de stat şi Bursă

Cine reuşeşte să pună bani deoparte şi nu vrea să-i ţină la ciorap  are mai multe posibilităţi de a-i investi în 2012. Persoanele care nu îşi asumă riscuri şi-ar putea constitui depozite bancare, care sunt sigure, dar dobânzile au scăzut destul de mult în ultimii ani. Cine îşi asumă un risc mai mare va investi pe Bursa de Valori Bucureşti,  iar cine deţine şi capitaluri şi are şi cunoştinţe investeşte în fondurile monetare sau în fondurile de investiţii care au în componentă acţiuni, în sensul că, la rândul lor, investesc pe piaţa de capital. GdS a efectuat o analiză a pieţei, împreună cu bancheri, brokeri şi oameni de afaceri craioveni. Aflaţi avantajele şi dezavantajele investiţiilor şi plasamentelor din acest an. 

Randamente bune pe fondurile de investiţii şi bonduri de trezorerie

Cei mai mulţi dintre craiovenii care deţin capitaluri investesc în mai multe valute şi combină instrumente de investire, astfel încât să-şi echilibreze eventualele pierderi. De exemplu, pierd din riscul valutar, dar câştigă din plasamentele în lei sau invers. Fondurile de investiţii au adus câştiguri bune clienţilor persoane fizice în 2011. Un fond numit „Ron Plus“ deschis pe lângă o bancă de top, de exemplu, a avut un randament de 7,32% în ultimul an, pentru plasamentele în lei (cum îi spune şi denumirea). În acelaşi timp, depozitele bancare ale aceleiaşi bănci au adus deponenţilor o dobândă anuală de 6,9%, mai mică decât câştigul pe fondul de investiţii. Fondurile monetare sunt investiţii pe termen scurt şi mediu. Bancherii spun că în astfel de fonduri banii trebuie plasaţi pe minimum un an. Celelalte fonduri de investiţii, care au avut în componenţă şi acţiuni, au adus randamente ceva mai mici, iar perioada medie de investire este de unu-trei ani. „Oamenii care au avut venituri peste medie şi oamenii de afaceri locali au plasat banii în fonduri de investiţii pentru că sunt stabile. Diferenţa între fondul de investiţii şi depozitul bancar este aceea că, în ultimul caz, dacă retragi banii înainte de scadenţă, pierzi dobânda, pe când la fonduri poţi să te retragi oricând şi beneficiezi de randament“, a spus un bancher craiovean. De precizat că la depozitul bancar dobânzile la lei abia dacă ajung la 6-7%, iar în puţine cazuri urcă la 8% pe an – la doar câteva bănci care au nevoie de lichidităţi şi doresc să atragă bani de la populaţie. Impozitul plătit statului român este aplicat doar la dobândă, la câştigul dintr-un depozit bancar, şi nu la întreaga sumă, cum eronat au înţeles mulţi deponenţi anul trecut. O formă nu foarte cunoscută de investire este în titlurile de stat, dar nu în sistemul clasic de acum câţiva ani în care oamenii cumpărau direct de la trezorerii certificate de trezorerie. De câţiva ani, persoanele fizice pot cumpăra bonduri sau titluri de stat, dar prin dealeri de pe piaţa primară, care sunt 12 bănci comerciale agreate de statul român. „Bondurile de trezorerie au scadenţe mai mici, trei-cinci luni, iar sumele pe un titlu sunt mai mici. Marele avantaj la aceste titluri de stat este faptul că venitul obţinut este net, neimpozabil“, a spus directoarea unei bănci craiovene. Dar cine răscumpără înainte de scadenţă bonduri de trezorerie fie este penalizat, fie primeşte un randament mai mic decât cel stabilit iniţial. 
Un bancher craiovean susţine că multe fonduri de investiţii din România au ca şi componentă investiţiile în acţiuni. „În acest an este bine de cumpărat acţiuni de pe Bursă, pentru că sunt destul de mici cotaţiile. Este bine de făcut investiţii pe termen lung pe piaţa de capital, pentru că Bursa nu îţi mai permite să faci speculaţii“, a explicat bancherul craiovean. Adrian Săndiţă, directorul societăţii de servicii de investiţii financiare Oltenia Grup Invest, spune că „dobânzile pentru depozitele bancare au ajuns atât de mici încât o creştere pe piaţa bursieră, chiar cu procente mici, poate însemna o creştere semnificativă faţă de dobânda la depozitele bancare. Dar şi riscul asumat este altul“. Un om de afaceri din Craiova, cunoscător al pieţei de capital, dar şi al mediului bancar, a precizat pentru GdS: „Investiţiile pe Bursă sunt cele mai riscante, depozitele bancare au risc valutar şi risc de inflaţie, adică acel câştig din dobândă poate fi mai mic decât rata inflaţiei, iar la fondurile de investiţii există un risc mai mic, dar costurile pot fi mai mari, iar câştigurile incerte. Eu cred că expertiza personală, investiţia într-o afacere la care te pricepi este cea mai bună în vremuri care se schimbă din punct de vedere economic“. Pe plan mondial, cei cu foarte mulţi bani pariază pe aur şi pe artă.

Analiză comparativă

Un fond monetar deschis pe lângă o bancă a avut în 2011 un randament de 7,7%, pentru plasamentele în lei şi 4% la euro. În martie 2012, randamentul fondului respectiv este stabilit la 6% pentru sumele în lei, iar în decembrie 2012 va fi de 6,6%. Pentru 2013, randamentul creşte la 7,5%. Pentru sumele în euro, la scadenţa din primăvara anului 2012, randamentul este de 5%, mai mare decât anul trecut. Comparativ cu fondurile monetare, depozitele la aceeaşi bancă poartă dobânzi de 6,9% la lei, pentru depozite constituite pe un an (deci cu scadenţă în ianuarie 2013) şi de 4% la cele constituite în euro. Se observă că randamentul fondului este de 7,5% pentru 2013, faţă de dobânda la un depozit constituit acum, cu scadenţă peste un an – 6,9%. Titlurile de stat au avut un randament în 2011 de 7,1%, potrivit PrivateBanker.ro. Cotaţiile indicative ale titlurilor de stat pentru 2012 scad în prima parte a anului la randamente de 5,95%, urmând ca acelea cu scadenţă pe final de an să ajungă la 6,2%. Pentru persoanele conservatoare, depozitul bancar poate fi mai atractiv, pentru că este garantat de stat în limita a 100.000 de euro (echivalent în lei). Garanţii au şi cei care investesc în titlurile de stat. 

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS