„Prima casă“ lasă garda jos

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Doljenii nu se mai înghesuie pe perioada verii să-şi cumpere locuinţe prin programul „Prima casă 2“. Vânzările de astfel de locuinţe au scăzut cu 30-40% fie din cauză că oamenii nu mai au bani, fie pentru că este perioadă de concedii sau chiar ambele variante.

Programul „Prima casă 2“ a stagnat la nivel naţional pe perioada verii. În Dolj, vânzările de locuinţe prin acest program guvernamental au scăzut cu 30-40% în ultimele două luni, spun bancherii unor bănci de top. Aceştia sunt de părere că de vină pentru scăderea vertiginoasă a contractărilor pe programul „Prima casă 2“ ar fi, pe de o parte, faptul că este perioadă de concedii şi oamenii sunt plecaţi în vacanţă, iar pe de altă parte, potenţialii beneficiari nu mai au posibilitatea să se împrumute în aceste perioade tulburi pentru economie. Printre ei sunt şi bugetarii. „Programul «Prima casă» nu mai merge la turaţia din lunile mai, iunie, în primul rând pentru că este sezon de concedii, iar în al doilea rând, unii dintre cei care ar fi putut fi beneficiarii programului fac parte din rândul bugetarilor“, a spus managerul unei bănci craiovene.

Program „defect“ din faşă

Preşedintele Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare (ARAI), Cristian Clenciu, confirmă faptul că au scăzut achiziţiile de locuinţe prin programul „Prima casă 2“. „Cum era de aşteptat, superprogramul «Prima casă 2» a fost la fel de prost gândit ca şi superprogramul «Prima casă 1». Faptul că sistemul bugetar a fost ciuntit la salarii a făcut şi mai mult rău şi a încetinit programul şi mai mult“, a spus Clenciu. Preşedintele ARAI a menţionat că programul guvernamental trebuia să se adreseze nu numai celor care îşi cumpără o locuinţă pentru prima dată, ci şi acelora care vor să schimbe un apartament mai mic sau o garsonieră cu o locuinţă mai mare. „Aici era nevoie de sprijin, la schimburile de locuinţe. Pentru că «Prima casă» nu este un program social, ci unul economic. Ministerul Finanţelor trebuia să facă distincţie între ANL şi ‘Prima casă’, pentru că acesta din urmă nu ajută o categorie socială, ci încurajează schimburile comerciale, sprijină fluxuri economice“, a spus Cristian Clenciu, preşedintele ARAI.
Amintim ce înseamnă „Prima casă“. Persoanele care nu au o locuinţă se pot împrumuta în băncile care fac parte din acest program la dobânzi mai mici, iar statul garantează, prin intermediul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), 80% din împrumut. Garanţia este cesionată băncilor, astfel că banca are riscuri minore la un astfel de împrumut.

Locuinţele vechi, cele mai căutate

Potrivit datelor publicate de FNGCIMM, cei mai mulţi români care şi-au cumpărat prima locuinţă prin programul guvernamental au avut bani în special pentru locuinţe mai vechi de anul 2008, în 72,9% din cazuri. Cele mai multe apartamente astfel cumpărate au două camere şi o suprafaţă utilă cuprinsă între 41 şi 50 de metri pătraţi. Valoarea garanţiilor acordate de Fond a fost între 30.001-40.000 de euro în cele mai multe cazuri.

De ce întârzie aprobarea dosarelor

Unele persoane care îşi cumpără locuinţă prin acest program au acuzat că durează prea mult până se aprobă garanţia şi, implicit, dosarul de credit. Fondul susţine că băncile trimit dosarele incomplete la Bucureşti şi de aici apar toate întârzierile. FNGCIMM a publicat pe site-ul propriu o listă cu numărul de dosare care au fost returnate băncilor, pentru că documentaţia era incompletă. Unele bănci au ajuns şi la peste 9.000 de dosare pe „Prima casă“ întoarse la unităţile bancare pentru a fi completată documentaţia adecvată.