Panica impozitului pe dobânzile bancare

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Ideea guvernanţilor de a impozita dobânzile obţinute din depozitele bancare i-a panicat pe unii doljeni care îşi ţin banii în bănci. Se va impozita doar câştigul, dobânda cuvenită, nu depozitul ca atare. GdS a descoperit că băncile percep comisioane mai mari de la deponenţi  (la retragerea de numerar) decât impozitul pe dobândă. Totuşi, depozitul bancar rămâne cea mai bună formă de economisire.

Impozitarea câştigurilor obţinute din depozitele bancare a fost înţeleasă greşit în piaţă, astfel că unii clienţi au mers la instituţiile financiare la care au depozite în ideea să renunţe la ele şi să-şi ţină banii acasă, la ciorap. Bancherii spun că unii oameni au crezut că se impozitează chiar valoarea depozitului deţinut. De fapt, se impozitează cu 16% doar dobânda pe care banca ar urma să o plătească acelui client care şi-a păstrat economiile în conturile ei. Persoanele care au intrat în panică la auzul veştii că se vor impozita şi dobânzile la depozite sunt de vârste diferite, dar cei mai speriaţi sunt pensionarii. Clienţii fie s-au deplasat direct la bancă, fie au telefonat la instituţiile de credit la care au depozitele pentru a se interesa de situaţie. „Au venit la noi clienţi care au cerut să-şi retragă depozitul din bancă din cauză că ei au înţeles că se va introduce un impozit pe întreaga sumă pe care au economisit-o, când de fapt este vorba să se introducă impozit doar pe câştig. Un client chiar era foarte supărat şi spunea că preferă să ţină banii acasă, la saltea. Sunt mulţi oameni care au această percepţie greşită că statul vrea să le impoziteze depozitele cu totul. Nu se poate aşa ceva“, preciza recent un bancher craiovean.

Persoanele fizice speculează dobânzile

Bancherul craiovean a mai spus că percepţia doljenilor asupra depozitelor bancare s-a schimbat în ultimul an, astfel încât oamenii sunt mai inventivi, chiar profitori. Ei fac un fel de speculaţii financiare cu economiile lor, urmărind câştiguri mai mari. Îi ajută destul de mult puzderia de bănci deschise în Craiova, astfel că ei sondează piaţa, urmărind dobânda cea mai mare, şi îşi plasează economiile în funcţie de câştig. „Înainte îi interesa siguranţa. Adică îşi ţineau economiile într-o bancă şi nu conta exagerat de mult dobânda. În ultima perioadă, însă, ei îşi mută depozitele la băncile care le oferă o dobândă mai mare şi cum creşte dobânda în altă parte, îşi transferă banii la banca respectivă“, a spus reprezentantul unei bănci craiovene.

Cu sau fără impozit, dobânda nu e mare

Au trecut anii în care dobânzile la depozite erau formate din două cifre. Acum media interbancară este în jur de 7% pe an pentru depozitele în lei şi undeva în jurul valorii de 3,5% la euro. Ca şi marje, dobânzile la lei oscilează între 4,25% şi chiar 10%, în timp ce la euro oscilează între 1,5% şi 6% pe an. Dacă o persoană are 10.000 de lei la bancă pe o perioadă de trei luni, la o dobândă de 7,25% pe an, atunci la scadenţă ar însemna să primească o dobândă de 181 de lei. Dacă s-ar impozita câştigul cu 16%, atunci omului i s-ar cuveni 152 de lei. Cu alte cuvinte, dacă s-ar introduce în legislaţia fiscală, impozitul ar fi de numai 29 de lei.

Comisioanele bancare, mai mari decât impozitul

Atenţie şi la comisioanele percepute de unele bănci, în special cele de top, pentru retragerea banilor de la casierie. Cele mai multe bănci (în special cele mari) practică un comision de retragere de 0,5% din suma retrasă. Adică o persoană şi-a depus banii la o bancă, iar când îi retrage, banca îi calculează un comision din ei. De exemplu, persoana care are un depozit de 10.181 (depozit plus dobânda aferentă) de lei, dacă doreşte să retragă banii la scadenţă, atunci omul va plăti un comision către bancă de 0,5% din suma retrasă, adică 51 de lei. Calculul matematic ne arată că statul va lua un impozit de 29 de lei, iar la aceeaşi sumă economisită, banca a perceput un comision de 51 de lei. Astfel, dacă din banii omului se mai scad şi 29 de lei impozit, acesta pleacă acasă cu 10.101 lei, adică are în plus cu 101 lei faţă de acum trei luni.  

Cea mai bună formă de economisire

În condiţii de criză, păstrarea economiilor sub formă de depozite bancare a rămas cea mai sigură formă de economisire. Statul garantează depozitele populaţiei în limita a 50.000 de euro. Câştigurile din dobânzi nu sunt foarte mari, dar depozitele sunt sigure. „Depozitul bancar este cea mai bună formă de economisire. În perioada aceasta, Bursa este volatilă şi nesigură, investiţiile imobiliare nu mai merg, astfel că depozitul este o opţiune bună de economisire“, afirmă un bancher craiovean. „Impactul impozitului asupra dobânzii cuvenite unui depozit bancar este nesemnificativ, minor. Depozitul rămâne o formă de economisire accesibilă oricui, chiar dacă se introduce impozitul pe dobândă“, a afirmat alt bancher craiovean. Cei care îşi permit economisesc în această perioadă. Mulţi însă îşi ţin banii la ciorap. Băncile spun că, în ciuda dobânzilor în continuă scădere, oamenii îşi deschid conturi de economii.