Terenurile agricole migrează spre operatorii economici

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Suprafeţele cultivate de operatorii economici au crescut cu 5 - 7% în ultima perioadă, apreciază specialiştii. Eliminarea unor subvenţii şi măsurile de austeritate vor grăbi migraţia terenurilor. 40% din suprafaţa agricolă a judeţului ar trebui să fie cultivată de agenţii economici, pentru o agricultură eficientă.

Suprafeţele agricole cultivate de societăţi şi asociaţii agricole în Dolj vor creşte cu 5 - 7% în perioada imediat următoare, apreciază specialiştii în domeniu. Potrivit acestora, anunţatele măsuri de supraimpozitare a terenurilor nelucrate, ca şi măsurile de austeritate au determinat oamenii să dea în arendă terenurile de care dispun. Sergiu Drăgancea, directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Dolj, spune că suprafeţele cultivate de agenţii economici din judeţ au crescut. „Numărul de cereri de subvenţii depuse a scăzut, însă suprafeţele au crescut, ceea ce înseamnă că pământul a fost grupat. Din punctul nostru de vedere, este mai bine, şi aceasta din două motive: pe de o parte, avem mai puţine verificări de făcut pentru acordarea subvenţiilor, iar pe de alta, gruparea terenurilor arată că aceste suprafeţe vor fi muncite“, afirmă Drăgancea. La rândul său, Dumitru Meilă, directorul Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA) Dolj, apreciază că ţinta concentrării de terenuri este încă departe de a fi atinsă. „În prezent, terenurile muncite de agenţii economici reprezintă 19,7% din suprafaţa agricolă a judeţului. Ţinta noastră este să ajungem undeva la 40%, pentru a avea echilibru. În ultima perioadă, suprafeţele agricole muncite de asociaţii au crescut. Inventarierea lor se face de către APIA, odată cu declaraţiile pentru primirea sprijinului financiar pe hectar. Apreciem că această creştere este undeva între 5 şi 7%“, precizează Meilă. Potrivit acestuia, zonele unde suprafeţele cultivate sunt mai mari sunt cele din sudul judeţului, în Lunca Dunării şi câmpie, unde terenurile sunt mai rodnice. În schimb, au scăzut suprafeţele cultivate în zonele deluroase din jurul Craiovei. „Aceste terenuri sunt mai puţin roditoare. Mai mult, populaţia este îmbătrânită, iar tineretul a migrat spre oraş, din cauza apropierii faţă de Craiova“, a mai afirmat Meilă.

Fără subvenţii, agricultura gâfâie

În contextul măsurilor de austeritate pe care România este nevoită să le ia, s-a vorbit şi despre subvenţionarea ineficientă a agriculturii. Potrivit calculelor, agricultura românească a primit în ultimii zece ani subvenţii de 30 de miliarde de euro, iar sumele care s-au întors sub formă de contribuţie la bugetul consolidat au fost de 400 de milioane de euro. În consecinţă, în prezent se vorbeşte despre subvenţionarea eficientă a agriculturii, cele mai interesante măsuri fiind supraimpozitarea terenurilor nelucrate şi transformarea cultivatorilor în persoane juridice - pentru a întări fiscalitatea. Acestora li s-ar adăuga unele măsuri privind modul de colectare a producţiei, acordare a împrumuturilor bancare etc.
Interesant este că proprietarii de terenuri încasează un ajutor financiar din partea UE de 66,14 euro/ha, dar nu lucrează pământul pentru care primesc subvenţii. În UE, acest ajutor se acordă pentru a odihni pământul, la noi este o premisă pentru supravieţuire. Situaţia agricultorilor a devenit şi mai dificilă la începutul acestui an, când au dispărut o serie de subvenţii, considerate ajutor de stat în UE: susţinerea financiară a producţiei de carne de porc şi pasăre, ouă, sfeclă de zahăr, orez, in, cânepă, soia, tutun, dar şi subvenţionarea motorinei pentru lucrări agricole şi a energiei pentru irigaţii. În aceste condiţii, este firesc să existe un transfer al pământurilor către marii operatori economici privaţi, care au capital şi tehnologie să lucreze eficient pământul.