Statul ne lasă din nou fără bani

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

În condiţiile în care economia românească dă semne uşoare de redresare, statul ne poate băga din nou la fundul sacului. În lipsa unui guvern stabil care să adopte un buget credibil pe anul 2010, reprezentanţii FMI ne-au dat vestea „bună“ că România ar putea primi tranşa a treia concomitent cu a patra, la mijlocul lunii martie a anului viitor.
„Mingea este în terenul autorităţilor, care trebuie sa ia nişte decizii. În cazul în care criza politică se prelungeşte şi finalizarea celei de-a doua evaluări a FMI se amână pentru ianuarie, există posibilitatea să livrăm împreună a treia şi a patra tranşă, în luna martie“, a spus reprezentantul FMI în România şi Bulgaria, Tonny Lybek. În replică, premierul interimar Emil Boc a declarat că „guvernul este pregătit pentru toate scenariile şi ţara va avea resursele pentru acoperirea tuturor deficitelor“.

Firmele „sar“ din grila de creditare

Pe de altă parte, analiştii economici susţin că fără banii de la FMI statul va lua din nou banii de credite pentru firme.
„Statul va fi nevoit să se împrumute tot mai mult de la bănci. Fără banii FMI, acesta va trebui să amâne şi nişte plăţi, iar arieratele ar putea creşte din nou, în ciuda condiţiilor impuse de Fond. Băncile-mamă vor fi primele interesate să finanţeze statul român prin subsidiarele lor din ţară“, a declarat Dragoş Cabat, membru CFA România. Cabat a menţionat că aceia care vor avea cel mai mult de suferit vor fi firmele şi populaţia.
„Statul va fi cel mai aprig competitor al firmelor şi al populaţiei în lupta pentru credite. Iar băncile, automat, vor prefera să finanţeze statul, în condiţiile în care companiile sunt deja demult cu un picior în groapă“, a explicat Dragoş Cabat. De aceeaşi părere este şi consultantul financiar Bogdan Baltazar, care susţine că firmele vor fi din nou eliminate din cursa pentru obţinerea creditelor. „Statul se va împrumuta automat de la băncile interne, lăsând firmele şi populaţia din nou fără bani. Primele care vor fi eliminate vor fi companiile, iar fenomenul acesta se va amplifica tot mai mult. Odată ce firmele nu vor mai avea finanţare, vor intra tot mai multe în faliment, iar economia va avea de suferit“, a declarat Baltazar.

Guvernul trebuie să facă rost de 2,5 miliarde de euro

Dragoş Cabat a declarat că statul are nevoie de circa două miliarde de euro pentru a-şi achita obligaţiile în perioada ianuarie-martie 2010. „Pentru noiembrie şi decembrie, treaba este ca şi rezolvată, pentru că Ministerul Finanţelor va emite din nou titluri de stat în valută şi va lua banii pe care Banca Naţională i-a eliberat săptămâna trecută prin reducerea rezervelor. Deci, se vor întoarce tot la stat. Pentru datoriile din perioada ianuarie-martie, guvernul trebuie să facă rost de circa două miliarde de euro“, a spus reprezentantul CFA. Acesta a adăugat că dobânzile la credite ar putea „exploda“ din nou, dat fiind că statul va deveni clientul fidel al băncilor.
„Când statul se împrumută constant de la bănci, automat instituţiile se gândesc să ridice dobânzile, iar acest lucru se va întâmpla şi în viitorul apropiat. În goana după bani, statul e dispus să accepte dobânzile impuse de bănci“, a subliniat Cabat.
Şi Bogdan Baltazar susţine că statul are nevoie de circa 2,5 miliarde de euro pentru a-şi achita obligaţiile. „Această sumă s-ar putea reduce dacă vom avea un guvern stabil şi un buget pentru 2010. FMI ne-a promis că, dacă ne rezolvăm problemele politice, banii ar putea veni în ianuarie“, a explicat Baltazar, adăugând că statul trebuie să-şi facă curat în casă înainte de a se împrumuta.

IMM se împrumută din Germania

Florea Pârvu, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), susţine că în aceste condiţii statul se va împrumuta inevitabil de la băncile comerciale, ceea ce va genera şi mai multe tensiuni în mediul economic. „În lipsa banilor, statul se va împrumuta de la băncile comerciale, ceea ce va face ca banii pentru populaţie şi pentru IMM să fie din ce în ce mai puţini, în condiţiile în care şi aşa sunt scumpi şi greu de accesat“, a declarat Florea Pârvu.
Potrivit acestuia, băncile vor prefera să acorde bani statului, obţinând în acest fel dobânzi mult mai mari decât cele pe care le-ar fi aplicat populaţiei şi firmelor. Reprezentantul CNIPMMR a atras atenţia asupra faptului că există cazuri în care unele firme se duc în Germania să ia credite de acolo, în condiţiile în care băncile româneşti au înăsprit din ce în ce mai mult condiţiile de creditare. „Sunt unele firme cărora le este mai uşor să se ducă în Germania, de exemplu, pentru a obţine un credit decât să apeleze la băncile noastre, ceea ce nu este normal“, susţine Pârvu.
În ceea ce priveşte o eventuală majorare a taxelor şi a impozitelor, acesta este de părere că „vor umbla categoric la taxe şi impozite şi atunci ne va fi din ce în ce mai greu“.
Vicepreşedintele CNIPMMR consideră că „statul va avea nevoie până în februarie-martie de cel puţin cinci miliarde de euro, însă nu ştiu de unde va face rost de această sumă“.
România are nevoie de cinci miliarde de euro până la sfârşitul anului, cu care să îşi achite obligaţiile, suma crescând odată cu amânarea tranşelor de la FMI şi Comisia Europeană, declara la începutul lunii noiembrie consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu. „Este o mare problemă deoarece cred că deja suma necesară, în total, s-a ridicat la cinci miliarde de euro“, a spus Vasilescu.