(Ediţie din arhivă) Anul 14, nr. 4598. Marți, 13 Octombrie 2009
RSS
-
Publicitate
-
Arhiva
Marimea textului: 
« Alte articole din categoria Economie
Curtea Constituţională acceptă tacit moţiunea de cenzură
Economie - NewsIn(citeste alte articole de acelasi autor »)
Curtea Constituţională a respins ieri ca inadmisibilă sesizarea PD-L privind moţiunea de cenzură a PNL şi UDMR, precizând că nu intră în atribuţiile CCR controlul constituţionalităţii moţiunilor de cenzură.
Potrivit unui comunicat al CCR, competenţa Curţii Constituţionale este reglementată limitativ, Curtea nefiind abilitată să îndeplinească alte atribuţii decât cele stabilite prin Constituţie şi prin legea sa de organizare şi funcţionare. Controlul constituţionalităţii moţiunilor de cenzură nu intră în atribuţiile Curţii Constituţionale, se arată în comunicat. Potrivit CCR, prevederile din Constituţie şi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, invocate de autorii sesizării de neconstituţionalitate în susţinerea sesizării, nu justifică exercitarea de către Curtea Constituţională a controlului constituţionalităţii moţiunilor de cenzură, deoarece textele menţionate se referă explicit la controlul asupra regulamentelor parlamentului şi nu asupra actelor juridice de aplicare a acestora. Pentru aceste considerente, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a respins ca inadmisibilă sesizarea. Decizia se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Două moţiuni în aceeaşi sesiune parlamentară
Parlamentarii democrat-liberali au afirmat, în textul sesizării referitoare la neconstituţionalitatea moţiunii de cenzură a PNL, că aceasta reia aspectele moţiunii precedente, asupra cărora parlamentul s-a pronunţat deja şi invocă faptul că semnatarii au admis două moţiuni de cenzură în aceeaşi sesiune. În documentul remis Curţii Constituţionale a României, parlamentarii PD-L invocă prevederile articolului 113, alineatul 4 al Constituţiei: „Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului 114“.
Potrivit unui comunicat al CCR, competenţa Curţii Constituţionale este reglementată limitativ, Curtea nefiind abilitată să îndeplinească alte atribuţii decât cele stabilite prin Constituţie şi prin legea sa de organizare şi funcţionare. Controlul constituţionalităţii moţiunilor de cenzură nu intră în atribuţiile Curţii Constituţionale, se arată în comunicat. Potrivit CCR, prevederile din Constituţie şi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, invocate de autorii sesizării de neconstituţionalitate în susţinerea sesizării, nu justifică exercitarea de către Curtea Constituţională a controlului constituţionalităţii moţiunilor de cenzură, deoarece textele menţionate se referă explicit la controlul asupra regulamentelor parlamentului şi nu asupra actelor juridice de aplicare a acestora. Pentru aceste considerente, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a respins ca inadmisibilă sesizarea. Decizia se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Două moţiuni în aceeaşi sesiune parlamentară
Parlamentarii democrat-liberali au afirmat, în textul sesizării referitoare la neconstituţionalitatea moţiunii de cenzură a PNL, că aceasta reia aspectele moţiunii precedente, asupra cărora parlamentul s-a pronunţat deja şi invocă faptul că semnatarii au admis două moţiuni de cenzură în aceeaşi sesiune. În documentul remis Curţii Constituţionale a României, parlamentarii PD-L invocă prevederile articolului 113, alineatul 4 al Constituţiei: „Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului 114“.
Primeste zilnic prin e-mail cele mai importante stiri din Oltenia. Aboneaza-te acum la newsletter! »
Notează articolul.
Comentarii
Gazeta de Sud nu este responsabilă juridic pentru conținutul textelor de mai jos. Comentariile care conțin amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste nu sunt permise.
- de euro:
Acest guvern este de kkat...., au început să de-a mită (P.D.L.) numai să nu treacă moţiunea. Ce aleşi avem în fruntea ţări, bieţi de noi (săraca ţară). - de ING.VOINEA.:Iata ce am scris ieri.Repet:"de ing.VOINEA.: Semnalează nereguli » Decizia curtii constitutionale de azi, a fost o remiza,care i-au avantajat in primul rand, chiar pe ei. . De ce? Pai si magistratii de la curte primesc si ei salarii uriase si pensii nesimtie,in baza legilor speciale.Au tot interesul sa nu apara legea unica de pensionare.Face jocul celor peste 200 mii pensionari de lux,la care se adauga si 500 parlamentari,in frunte cu domnul Ion Iliescu. Sa meditam la cele ce urmeaza:"Din pensia specială de parlamentar se trăieşte bine. O dovedesc datele oferite de Casa Naţională de Pensii (CNPAS), care arată că 495 de foşti senatori şi deputaţi, aflaţi la vârsta pensiei, au optat pentru pensia parlamentară în detrimentul pensiei comune. Pe lista acestora se află nume grele ale politicii: veteranii PNŢ-CD, Ion Diaconescu, Nicolae Ionescu-Galbeni, Gabriel Ţepelea, Gavril Dejeu ş.a., din PSD - Ion Iliescu, Adrian Păunescu, Nora Rebreanu, Ion Solcanu, Hildegard Puwak, Rodica Stănoiu ş.a. De la liberali au pensie parlamentară specială Radu Câmpeanu, Mircea Ionescu Quintus, dar şi toţi ceilalţi veterani aflaţi în viaţă şi care au activat în Parlament în primii ani de după revoluţie. De asemenea, pensie parlamentară a solicitat şi fosta liberală Mona Muscă, ea demisionând în 2007 după problemele pe care le-a avut cu CNSAS. Toţi foştii PRM-işti şi UDMR-işti sunt pe lista pensionarilor parlamentari. Conform datelor CNPAS, suma medie aferentă la ora actuală pensiei speciale este de 3.546 de lei.Conform statutului senatorilor şi deputaţilor (Legea 96/2006), cuantumul pensiei parlamentare speciale reprezintă, pentru cei care au minimum trei mandate complete la activ, 80% din indemnizaţia de parlamentar, pentru cei care au două mandate complete - 60% din respectiva indemnizaţie, iar pentru cei cu un singur mandat complet la activ, 40% din indemnizaţie. Potrivit legislaţiei în vigoare, un senator sau un deputat în funcţie nu poate cumula indemnizaţia parlamentară cu pensia specială, ci doar cu pensia de vechime la care are dreptul. De asemenea, pensia parlamentară specială nu poate fi cumulată cu pensia normală de vechime. La Camera Deputaţilor au fost înregistrate, între 2006 şi martie 2009, 388 de astfel de cereri (7 dintre solicitanţi au decedat între timp - n.a.), iar la Senat sunt 183 de solicitări (doi senatori au decedat după momentul depunerii cererii - n.a.).Printre cei care primesc pensie parlamentară specială sunt şi trei actuali parlamentari: Gheorghe Ana, Avram Crăciun şi Sergiu Nicolaescu - toţi din PSD, care au trecut pe pensia parlamentară specială. În ceea ce-l priveşte pe Gheorghe Ana, acesta ne-a precizat: „Eu am fost parlamentar două mandate, între 1996 şi 2004, şi în această bază am solicitat pensie specială în 2007. În luna decembrie 2008, când am obţinut din nou un mandat de deputat, am renunţat la pensia parlamentară şi am trecut pe pensia mea normală. Am considerat că nu este moral să cumulez pensia specială cu indemnizaţia”. Pentru două mandate complete, Gheorghe Ana avea o pensie de parlamentar de 3.800 de lei noi, în timp ce pensia sa normală este de 2.500 de lei noi. Senatorul Avram Crăciun a avut un mandat complet între 2000 şi 2004 şi a obţinut o pensie parlamentară de 2.900 de lei noi, cu 700 de lei mai mult decât pensia sa normală. „Eu nu am primit până acum nici un document din care să rezulte că nu se poate cumula pensia specială parlamentară cu indemnizaţia. Când voi primi, în secunda doi mă voi conforma prevederilor legale”, ne-a precizat senatorul Avram Crăciun." 2009-10-12, 23:53:46 (adresa: 89.120.249.*)
- de @:Cornel Ionescu se află printre cei patru primari care au susţinut săptămâna trecută, în cadrul unei conferinţe de presă organizată la sediul PSD Olt, că membri ai PD-L Olt, printre care şi directori de instituţii, au mers la ei în comună cerându-le o parte din voturile de la alegerile prezidenţiale în schimbul alocării de către guvern a unor sume de bani pentru a acoperi deficitul cu care se confruntă aceştia. Dezvăluiri similare au mai făcut în cadrul conferinţei respective şi Nicolae Preda, primarul comunei Găneasa, Florea Gheorghe, primarul localităţii Priseaca, dar şi viceprimarul şi primarul comunei Milcov, Jan Militaru şi Gigi Sburliş............ ... Iata adevarata fata a lucrurilor ! Acesta este motivul incrancenarii cu care se agata de putere PDL-ul si betivanu Basinescu ! Cine crede gargara cu pensiile ori e fraier ori nu gandeste ... pai cei din PDL nu vor iesi la pensie ? Oare sunt atat de prosti incat sa fure de la ei si sa dea la altii ? Ma indoiesc !!! Sa Traiti Bine a fost gluma inceputului de mileniu ... sper sa nu mai auzim de acesti neghiobi niciodata ! JOS GASCA PDL-ista IN FRUNTE CU BETIVANUL-DICTACHIOR !!!!!!
- de turcu:pai ce drak sa mai spuna psd _ul ; hai sa intoxicam masele ca da pdl bani ; de ce nu ii puneti frate, fata in fata sub lumina reflectoarelor si cu codul penal in mana sa vedem daca mai au curajul sa sustina asta ? vor baronii locali din psd reactivarea ? sper s-o capete pe lumea cealalta
- de eugen:OARE CINE A ADUS ACEASTA TARA IN SITUATIA ACEASTA DEZASTRUOASA? CINE A ADUS ACEST HAOS IN ROMANIA DE VREO 20 DE ANI? CRIZA ACEASTA NU A VENIT DE CAND A FOST PDL-UL LA GUVERNARE,LA NOI E CRIZA CAM DE CAND COMUNISTII IN FRUNTE CU TOV.ILIESCU AU PRELUAT PUTEREA SI AU ADUS ACEST POPOR IN STAREA DE ASTAZI!
- de ing.VOINEA.:Astazi 13.10.2009,ora 15.15, PSD, PNL, UDMR, prin promovarea motiunii de cenzura, a inpuscat dintr-un foc, nu doi,ci, trei iepuri: 1.caderea guvernului. 2.blocarea legii unice de pensionare si sacrificarea a 5,7 milioane de pensionari amarati. 3.formarea unei coalitii electorale, PSD, PNL, UDMR, necesara lui Mircea Geoana, in turul doi la prezidentiale. Este o solutie de avarie pentru Mircea Geoana, ce a inghetat in sondajele de opinie, sub marja partidului. Neglijand 5,7 mil.de pensionari, sansele de reusite la prezidentiale, sunt minime. Caderea guvernului nu are legatura cu intereul national,ci are caracer pur electoral.Este o smecherie politica,facuta cu scopul de a pacali electoratul,in stilul celui practicat de Geoana la Dabuleni si la Mizil,pentru nepotul matusii Tamara,pungasul Adrian Nastase.
- de cefacem:palamentarii romani sunt sub orce critica.un simplu exemplu care arata ca sunt discriminatorii si fata de colegii lor consilierii comunali si judeteni.la consilierii comunali si judeteni indemnizatia de consiler nu se ia in calcul la pensie dupa legea normala si pentru ei , parlamentarii si-au dat o lege speciala.asa ca atunci cand voteaza o lege parlamentarii nostri nu au in vedere ca produc dereglarea romaniei. apar acum idei ca militarii ,ca justitia , ca cei care au lucrat in conditii grele,dar legea obisnuita le da o pensie destul de mare ca au avut venituri mari. in romania va trebuii sa se inteleaga ca pensia reprezinta banii persoanei respective, in canada statul te ajuta dac vrei sa depui bani la pensie cu dublarea sumei depusa de tine cu bani din impozitul tau si nu poti depasi o anumita cota. daca vrei iti ridici banii inainte de a te pensiona dar piersi baii care au venit din impozitul tau. solutii sunt diferite in statele civilizate ale lumii,dar deocamdata ca la noi la nimenea. si cei cu pensii mici au mai gasit o cale isi opereaza un ochi si primesc pe langa pensia de batranete si pensia de andicab, castiga si alcineva din familie care face pe insotitoarea si pensionara sta ca si vecina ei in batatura si are grija de casa . care sunt persoanele din romania care nu vor pensia , care....
