Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Legea permite băncilor să execute şi bunuri negajate, în condiţiile în care debitele nu sunt acoperite de ipoteci. Legea falimentului personal ar proteja debitorii de executarea silită, dar există şi pericolul ca populaţia să ia credite cu intenţia de a nu le mai achita.

În lipsa unei legi a falimentului pentru persoanele fizice, băncile merg cu recuperarea creanţelor de la datornici până-n pânzele albe. În condiţiile crizei actuale, un debitor către instituţiile de creditare poate rămâne atât fără bunul gajat, cât şi fără alte bunuri personale, spune Constantin Cerbulescu, preşedintele Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
„Potrivit art. 492 din Codul de Procedură Civilă, creditorul ipotecar poate urmări în acelaşi timp şi imobilele neipotecate ale debitorului. Cu alte cuvinte, dacă iau un credit de 100.000 de lei şi garantez cu casa, dar nu pot plăti şi banca îmi execută casa, dar nu poate acoperi creditul, îmi poate urmări alte bunuri, care nu sunt gajate“, a precizat acesta. Spre exemplu, în urmă cu câţiva ani, băncile creditau cu 70% din valoarea de evaluare a casei gajate. Din start, îşi luau o marjă de 30% de fluctuaţie a pieţei, pentru a-şi putea recupera toţi banii. Cum fluctuaţiile actuale sunt mai mari, este posibil ca banca să nu acopere creditul din valorificarea ipotecii. În acest caz, debitorul poate rămâne şi fără alte bunuri personale. Nu mai puţin adevărat este şi că băncile au supraevaluat în unele cazuri bunurile gajate, pentru a putea da credite mai mari. În aceste cazuri, diferenţele la valorificare sunt şi mai mari.

Între economie capitalistă şi „hazard moral“

Mai ales din cauza crizei financiare, în ultimul timp a fost intens mediatizată necesitatea unei legi a falimentului personal. Din Europa de Est, România şi Bulgaria sunt singurele ţări care nu au în prezent o asemenea lege. Pe marginea acestui subiect, au existat păreri pro şi contra. Practicienii în insolvenţă susţin că este nevoie de o asemenea lege. Reprezentanţii sistemului bancar s-au opus unei astfel de legi, iar motivele sunt evidente: o lege a falimentului persoanei fizice ar întări debitorul şi ar face mai greu de valorificat bunurile acestuia. Cu toate acestea, legea falimentului personal a intrat recent în dezbatere parlamentară. În varianta propusă, textul normativ prevede că instanţa stabileşte dacă falimentul persoanei este fraudulos sau scuzabil. Falimentul este scuzabil atunci când este vorba despre persoane disponibilizate sau care au avut reduceri de salariu şi au contractat credite pe care nu le pot plăti. În acest caz, debitorului i se şterg datoriile şi poate avea din nou acces la credite, la fel cum şi companiile primesc timp pentru reorganizare. În cazul unui faliment fraudulos, persoanele nu mai pot accesa credite bancare timp de cinci până la şapte ani. Pe de altă parte, piaţa financiară din România este insuficient dezvoltată pentru a avea o lege a falimentului personal, susţine Grupul de Economie Aplicată (GEA), prin directorul său, Liviu Voinea. Acesta spune că prin adoptarea legii există riscul să se încurajeze „hazardul moral“, iar populaţia să ia credite cu intenţia de a nu le mai achita.