Primarii doljeni au făcut turism şi shopping în Grecia

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Să fie „Implementarea fondurilor europene...“? Sau „Managementul fondurilor europene...“? Ori, poate, „Fonduri europene...“? Oricum, despre banii europeni susţin că au învăţat primarii doljeni recent şcoliţi de CRFCAPL Craiova în Grecia. Ce mai contează numele programului?!

Primarii doljeni Nicolae Drăgoi, din Dăbuleni, Constantin Vasile, din Bucovăţ, Dumitru Dincă, din Drăgoteşti, şi Ion Dinu, din Maglavit, susţin că în Grecia au ţinut-o numai în cursuri şi seminarii. Trei sferturi din săptămâna petrecută aici au învăţat cum să acceseze fonduri europene. Cursurile au fost, bineînţeles, completate cu practică, vizite la instituţii similare, adică primării, schimb de păreri şi experienţă, dacă or fi avut grecii ce afla despre plaiurile doljene... Şi, cum era şi firesc, pentru că se aflau într-o ţară turistică şi comercială, au făcut turism şi shopping. Pentru că „este păcat să ajungi în Grecia şi să nu vezi Atena, Acropole. Tot ce este istoric, antic este frumos“, consideră primarul comunei Drăgoteşti, Dumitru Dincă, unul dintre cursanţi. Acesta şi-a mai rupt din timpul preţios şi a cumpărat ba o geacă, ba un tricou şi câteva mărunţişuri, drept suveniruri. Edilul din Drăgoteşti s-a întâlnit, ce-i drept, şi cu un primar elen, dar atât de impresionat a fost de istoria ţării lui Aristotel şi de viaţa atenienilor că nu mai ştie denumirea corectă a localităţii de unde era acesta. Ciudat, nici ceilalţi cursanţi nu prea pronunţă bine numele localităţii cu pricina... Oricare ar fi aceasta, cu certitudine locuitorii ei o duc mult mai bine decât cei ai localităţilor rurale din Dolj şi, cu siguranţă, aleşii de acolo au şi ei un merit. „Păi, acolo, o primărie cu 11.000 de locuitori are 250 de angajaţi şi fonduri de 12 milioane de euro, în timp ce eu am 14.000 de locuitori, 58 de angajaţi şi trei milioane de euro. Sincer, Atena nu mi-a plăcut aşa de mult, prin toate gangurile duhneşte a urină. Dar ei au ştiut în ce să bage banii - în autostrăzi şi în turism, mai ales în locurile istorice“, susţine primarul din Dăbuleni, Nicolae Drăgoi. Oare cum de au intuit grecii unde şi cum să cheltuiască banii şi chiar fondurile structurale? Răspunsul vine tot de la primarii noştri, care recunosc că ne despart vreo 40 de ani de civilizaţie de locuitorii vechii Elade.

Cu burta... pe cursuri, de nevoie

Spre ghinionul lor, primarii nu s-au putut bucura şi de zile însorite, cu puţină plajă. Vremea rea le-a stricat planurile şi, cum nu au avut ce face, au stat cu burta pe cursurile despre fonduri europene. Dar măcar au făcut cumpărături, că la un tricou merge şi o icoană. „Nu am cumpărat cine ştie ce. Nişte icoane pentru familie, aşa, pentru cadouri, că sunt cam scumpe lucrurile acolo“, afirmă edilul din Dăbuleni.
Totuşi, despre modul de accesare a fondurilor europene, primarii doljeni susţin că nu ar fi fost acelaşi lucru dacă l-ar fi studiat chiar pe meleagurile oltene. Tocmai datorită acestor „ieşiri“ sunt interesante cursurile ţinute de centrul craiovean şi plătite din bugetele locale, tot mai subţiate. „Am învăţat multe, iar o asemenea ieşire este impresionantă pentru noi. Rămâne o amintire pentru tot restul vieţii. Nu ar fi fost acelaşi lucru dacă se ţineau cursurile în Craiova“, crede primarul din Maglavit, Ion Dinu. Acesta, inspirat de destinaţiile turistice de la malul Mării Egee, se gândeşte să transforme Maglavitul într-o zonă agroturistică folosind, bineînţeles, bani europeni.
Atât de impresionaţi au fost primarii din Dolj de ţinuturile greceşti sau de programul despre fondurile europene că nu mai ştiu nici câţi bani au trecut din bugetul primăriilor pe care le conduc în conturile centrului care i-a „luminat“. Să fie 2.400 de lei, să fie 2.900 de lei ori, poate, 2.300 de lei?... Le amintim noi: 2.900 de lei au costat cursurile şi excursia. Măcar despre cum se implementează... se accesează... se manageriază fondurile structurale să-şi amintească aleşii doljeni!