Doljenii pun ban pe ban de teama crizei

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

În plin sezon de concedii, doljenii au umflat conturile bancare cu bani puşi deoparte sub formă de depozite. În judeţul nostru, depozitele în plus faţă de luna precedentă au urcat cu suma record de 18 milioane de lei. În restul Olteniei, economiile populaţiei au crescut cu doar câteva milioane de lei în fiecare judeţ.  

Mijlocul verii. Luna lui cuptor. Unii dintre doljeni au plecat în concediu la mare, la munte sau în străinătate. Alţii nu au avut bani anul acesta pentru vacanţe, din cauza crizei. Există şi a treia categorie de locuitori ai judeţului: cei care au avut bani, dar au preferat să îi pună deoparte pentru „zile negre“. Aşa se face că, în luna iulie, doljenii au „umflat“ depozitele bancare la termen cu 18 milioane de lei, astfel că suma totală pe care o deţin în conturi bancare sub forma depozitelor la termen şi depozitelor rambursabile după notificare a ajuns la un total de 983 de milioane de lei, potrivit ultimei statistici a Băncii Naţionale a României (BNR), dată publicităţii zilele trecute, faţă de aproape 965 de milioane de lei în iunie 2009. Creşterea sumei pe care doljenii au depus-o în bănci este destul de mare, având în vedere că aceeaşi statistică a BNR arată că şi în celelalte judeţe din Oltenia au crescut economiile populaţiei, dar cu sume modice, care nu sar de câteva milioane de lei pe fiecare judeţ în parte. În Gorj, suma economisită sub formă de depozite la termen a crescut cu două milioane de lei (în total, 405 milioane de lei). Până şi într-un judeţ sărac precum Mehedinţiul au crescut depozitele populaţiei cu trei milioane de lei faţă de iunie (în total, au ajuns la 266 de milioane de lei). În Olt, creşterea a fost de un milion de lei, populaţia ajungând la depozite totale de 463 de milioane de lei, iar în Vâlcea - de patru milioane de lei (603 milioane de lei, în total).

Bani din lubeniţe şi... prime de vacanţă

Bancherii spun că avansul mare al depozitelor la termen ale doljenilor se datorează banilor în plus pe care aceştia i-au încasat în luna iulie, dar şi tendinţei de economisire din ce în ce mai pronunţate în ultima perioadă. Populaţia a făcut bani din vânzarea legumelor şi fructelor, dar şi din primele de vacanţă. „Pe de o parte, banii pot proveni din vânzarea de legume, dar pe de altă parte, unele firme au pachete salariale pentru concedii, iar banii pe care i-ar fi cheltuit doljenii în vacanţă au fost puşi deoparte, ca o formă de protecţie. Dacă aţi observat, turismul a scăzut în acest an. Populaţia a început să fie mai interesată de economisire, fie de teama crizei, fie datorită politicilor băncilor de a atrage cât mai multe economii“, a spus un bancher din cadrul Raiffeisen Bank. El este de părere că, în această perioadă de criză, oamenii au un comportament orientat către economisire mai mult de teamă ca perioada următoare să nu-i prindă „descoperiţi“. În plus, „în urmă cu un an, nimeni nu-şi făcea griji pentru ziua de mâine, pentru că, dacă nu îi ajungeau cuiva banii, nu era nici o problemă, se găseau destule bănci care să-i ofere un credit, pe când acum situaţia este alta“, a spus oficialul de la Raiffeisen Bank. Tendinţa de economisire rămâne importantă chiar dacă de câteva luni încoace dobânzile la depozite au început să scadă.

Au crescut şi restanţele bancare

Faţă de luna iunie, când în Dolj se înregistrase o uşoară revigorare a situaţiei restanţelor la credite, în iulie a crescut volumul sumelor restante. Pentru creditele în lei, restanţele totale din Dolj (populaţie şi firme) au crescut de la 101,6 milioane de lei în iunie la 106 milioane de lei în iulie. La creditele în valută (sume exprimate tot în lei), BNR susţine că în luna iulie restanţele populaţiei şi firmelor au urcat de la 50,4 milioane de lei la 58 de milioane de lei.

Banii la ciorap, necontabilizaţi
În ultimul an, populaţia economiseşte din ce în ce mai mult. Se observă acest lucru prin scăderea consumului, spun bancherii. Pe lângă banii din conturile bancare, populaţia strânge bani şi acasă. Unii preferă să schimbe leii în valută, dar tot „la saltea“ îi ţin. Statisticile arată că, anul acesta, românii care lucrează în străinătate au trimis în ţară 3,3 miliarde de euro, mai puţin cu aproape un miliard faţă de 2008. O parte din aceste sume ajunge în depozite bancare, iar altă parte este ţinută în casă de rudele celor ce muncesc peste hotare. Banii de „la ciorap“ pot proveni şi din economia subterană. În astfel de condiţii, nici o autoritate nu poate spune cât de mari sunt sumele pe care românii le ţin acasă.