Molozul fără brevet

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Craiova nu are nevoie de un Brevet verde, sunt de părere autorităţile locale. Constructorii au impus deja reguli în acest sens, printr-o hotărâre a consiliului local, norme care nu sunt însă respectate. Ce rost ar mai avea un document în plus, se întreabă aleşii.

Şantiere deschise, moloz şi deşeuri depozitate la voia întâmplării, nori de praf şi mâzgă în urma utilajelor, gropi şi trotuare blocate, aceasta este o imagine întâlnită frecvent în Craiova. Oraşul este la propriu un adevărat şantier.
Numărul autorizaţiilor de construcţii în Craiova se ridica la sfârşitul lunii iunie la 868, la care cu siguranţă se pot adăuga încă atâtea fără autorizaţie. Din momentul în care primesc acceptul organizării unui şantier, dezvoltatorii imobiliari şi drumarii care execută lucrări de reabilitare a străzilor sunt obligaţi să respecte câteva condiţii impuse de lege. Prin acestea, firmele de construcţii sunt obligate să împrejmuiască materialele de construcţie şi construcţiile, să amenajeze rampe de spălare a roţilor utilajelor care ies din şantier, să strângă molozul şi pământul rezultat în urma lucrărilor pentru ca acesta să nu se împrăştie pe trotuar şi carosabil. Norma de drept este suplimentată şi cu o hotărâre de consiliu. „La nivelul Primăriei Municipiului Craiova, toate aspectele legate de amenajarea teritoriului, urbanism şi activitatea de construcţii sunt urmărite şi verificate atât de inspectorii Serviciului Disciplina în Construcţii, cât şi de cei de la Serviciul Control Gospodărie Comunală. Beneficiarul unei lucrări are obligaţia legală de a monta panouri de identificare a investiţiei. Este obligat ca, în cadrul organizării de şantier, să delimiteze spaţiile de lucru, de acces şi de depozitare. Molozul rezultat în urma lucrărilor trebuie transportat în locuri special amenajate. Pneurile autovehiculelor trebuie curăţate la ieşirea din şantier şi staţii de betoane.
Încălcarea acestor dispoziţii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 500-1.000 de lei - pentru persoane fizice şi 1.000-2.500 de lei - pentru persoane juridice, conform HCL nr. 319/2009, cap. III. Cu toate acestea, mereu există probleme, constructorii nerespectând sută la sută aceste prevederi. Brevetul verde este o formă generică a unor norme deja existente“, susţine purtătorul de cuvânt al Primăriei Craiova. De aceeaşi părere este şi şeful Comisiei de urbanism din cadrul consiliului local, Constantin Popeci, care spune că ştie despre existenţa unor reglementări pe plan local.

Să fie lege cu efect

Când vine vorba de protecţia mediului, reprezentanţii organizaţiilor în domeniu susţin orice normă care vine în întâmpinarea îmbunătăţirii condiţiilor de mediu. Ileana Şerban, director coordonator al Comisariatului Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţean Dolj, spune că asemenea măsuri sunt binevenite şi comisarii întreprind controale în acest sens. „Firmele încalcă frecvent normele impuse în domeniu. Ieşirile din oraş sunt adevărate depozite de materiale rezultate în urma construcţiilor, fie că provin de la societăţi sau de la particulari. Recent am făcut verificări la şase firme. Una dintre ele este din Cârcea şi îşi arunca toate reziduurile la groapa de gunoi a localităţii, care prin lege este deja închisă. Consider că normele impuse prin Brevetul verde ar avea aplicabilitate în toată ţara. Efectul respectării lor este benefic în primul rând pentru populaţie“, a declarat Ileana Şerban, director coordonator al Comisariatului Judeţean Dolj.
Directorul Serviciului de Salubritate Craiova, Sorin Ciobanu, este de părere că aceste măsuri, gen Brevetul verde, ar trebui legiferate la nivelul întregii ţări pentru a avea efectul dorit. În prezent, persoanele fizice şi cele juridice, după obţinerea autorizaţiei de construcţie, trebuie să încheie un contract cu Salubritatea pentru ridicarea molozului sau a altor deşeuri. Ridicarea unui metru cub de moloz se taxează cu 130 de lei, şi cu 43 de lei cel de deşeuri uşoare.  

Brevetul verde, exemplu de urmat

În Capitală, constructorii vor fi obligaţi să obţină de la primărie Brevetul verde. Acesta este un document care stabileşte normele minime obligatorii de respectare a protecţiei mediului pe întreg teritoriul municipiului Bucureşti.
Brevetul verde nu este o invenţie, ci un set de norme cuprinse deja în legislaţia existentă, dar nerespectate de constructori. Orice persoană fizică sau juridică trebuie să respecte acest brevet dacă vrea să construiască în Bucureşti. Adică să izoleze în totalitate şantierul astfel încât să nu permită accesul decât pe căile special amenajate, iar perimetrul acestuia să fie împrejmuit cu panouri pe toată lungimea. Să depoziteze direct în containere sau în alte ambalaje materialele reutilizabile rezultate în urma lucrărilor de construcţii, fiind strict interzis contactul materialelor excavate cu zona limitrofă şanţurilor. Să îndepărteze imediat cu mijloace de transport corespunzătoare materialele neutilizabile (moloz, deşeuri, reziduuri) care nu pot fi depozitate pe şantier. Să ia toate măsurile de semnalizare şi iluminare a zonei de lucru atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte, astfel încât să se asigure vizibilitatea la o distanţă de cel puţin 100 de metri, pe toată durata execuţiei lucrărilor. Să execute lucrările fără a produce praf, indicat fiind să se lucreze sub perdea de apă, să se stropească toate căile de acces şi stivele de materiale. Lucrarea se consideră încheiată numai după ce suprafaţa pe care s-a lucrat este adusă la starea iniţială şi spălată. Să se asigure trasee pietonale de trecere în conformitate cu prevederile normelor de protecţie a muncii, pe toată perioada execuţiei lucrărilor de construire.