Nu dăm doi bani pe instituţiile publice

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

60% dintre români asociază instituţiile publice cu birocraţia, iar 49% cred că se poate vorbi de corupţie.

Birocraţie, corupţie şi lipsă de respect. Acestea sunt concluziile unui studiu al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) privind gradul de satisfacere a cetăţenilor în ceea ce priveşte autorităţile şi instituţiile publice. Proiectul, realizat cu bani europeni, nu face însă decât să confirme ceea ce se ştie de mult: obligaţi să ne plătim impozitele, taxele, să obţinem autorizaţii sau avize, suntem puşi în postura de a îndura indiferenţa funcţionarilor.
Studiul, realizat de funcţionari în rândul cetăţenilor de pe stradă sau al celor care aşteaptă la ghişee, evidenţiază faptul că peste 60% dintre români asociază instituţiile locale cu birocraţia, 49% cred că se poate vorbi de corupţie, iar între 40 şi 55% consideră că funcţionarii publici nu respectă un cod de conduită în relaţia cu cetăţenii. Conform studiului, respondenţii s-au mai declarat nemulţumiţi de modul în care se iau deciziile, de lipsa de transparenţă şi de modalităţile de consultare, numai 50 la sută dintre cei intervievaţi declarându-se mulţumiţi de interacţiunea cu autorităţile locale.

Tinerii sunt mai răbdători

Probabil pentru că nu prea au de-a face cu funcţionarii publici, tinerii sunt ceva mai indulgenţi faţă de aceştia, studiul ANFP remarcând o „redresare a percepţiei“. Peste 60% dintre persoanele intervievate au declarat că au avut de-a face o singură dată sau de puţine ori cu instituţiile publice locale, dar percepţia lor asupra acestora rămâne negativă.
Legat de specificul pe judeţe, cetăţenii din Cluj şi Tulcea, unde diversitatea culturală este evidentă şi marcantă, interacţionează mai bine cu instituţiile publice locale şi nu au alte aşteptări de la acestea. Totodată, distanţele mari pe care trebuie să le parcurgă un cetăţean din judeţul Tulcea pentru a ajunge la instituţiile şi autorităţile publice locale au făcut ca acestea din urmă să-şi adapteze, printre altele, programul de lucru cu publicul.
Printre concluziile raportului se numără faptul că, mai degrabă, cetăţenii români sunt interesaţi de rezolvarea problemelor şi de calitatea serviciului în sine decât de felul în care instituţia comunică nivelul de eficienţă şi de managementul acesteia în furnizarea serviciilor.
O posibilă soluţie propusă de ANFP este introducerea satisfacţiei cetăţeanului ca măsură a performanţei administraţiei, pentru a stimula reforma în sectorul public.

Doar 1.000 de persoane intervievate

Studiul a fost realizat în colaborare cu Asociaţia Asistenţă şi Programe pentru Dezvoltare Durabilă - Agenda 21 şi reprezintă una dintre componentele proiectului „Carta cetăţenilor“, proiect PHARE 2006 - Creşterea rolului societăţii civile în procesul de integrare a României, finanţat de Uniunea Europeană.
Evaluarea a avut la bază o anchetă sociologică - completarea unui chestionar în prezenţa unui operator de interviu şi observaţia participativă - aplicată pe 15 instituţii şi autorităţi publice din judeţele Cluj, Mehedinţi, Tulcea, Vaslui şi din municipiul Bucureşti, în perioada martie - aprilie 2009, pe un eşantion de peste 1.000 de persoane.
Proiectul promovează pentru prima dată în România un sistem naţional de premiere a bunelor practici ale instituţiilor şi autorităţilor publice în domeniul standardelor de calitate a serviciilor publice şi atragerii cetăţenilor în actul de decizie.