Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Dolj: capitala Olteniei şi a rambursărilor ilegale de TVA. Directorii Finanţelor susţin că doar evazioniştii „găinari“ au fost condamnaţi pentru această infracţiune. În schimb, nu au primit condamnări marii evazionişti, adică aceia care au creat prejudicii statului de sute de mii de lei şi chiar milioane.

Doljul are mari evazionişti fiscali doar pe hârtie. Teoretic, mulţi au fost descoperiţi ca fiind evazionişti cu prejudicii mari aduse statului. Practic, nici unul dintre cei „mari“ nu a fost condamnat până acum. Directorul coordonator adjunct al Activităţii de Inspecţie Fiscală (AIF) din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, Ioan Filipescu, a precizat ieri în cadrul unei conferinţe de presă că, deşi au fost sesizate autorităţile în drept despre multe cazuri de evaziune fiscală cu sume mari, nu au existat şi condamnaţi pentru asemenea infracţiune.
„În 18-19 ani, de când sunt eu la control fiscal, nu a fost condamnat pentru evaziune fiscală nici un evazionist cu sume mari. Au fost condamnaţi dintre cei cu sume mai mici, dar nici unul cu sume de ordinul miliardelor (de lei vechi - n.r.)“, a spus Filipescu. În condiţiile în care Doljul a „furnizat“ cele mai mari rambursări ilegale de TVA, de 200 de milioane de lei într-un singur an, mai mulţi evazionişti au fost trimişi în judecată, dar procesele mari nu au fost finalizate, deci nici „protagoniştii“ nu au fost condamnaţi. Numai în luna iunie a acestui an au fost depistate şase cazuri de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 4,9 milioane de lei, a spus directorul coordonator. Multe dintre aceste cifre prezentate de Fisc rămân doar statistici negative, pentru că, dacă nu se găsesc vinovaţii, banii nu se recuperează.

Noi reglementări legate de TVA

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a introdus un sistem informatic la nivel naţional. „Decontarea şi rambursarea de TVA se vor face la trei date şi termene bine stabilite: pe 4, 24 şi 29 ale lunii. Verificările se fac la nivel local, iar decontările se fac într-un sistem unic la nivel naţional“, a spus Călinoiu, în conferinţa de presă de ieri.
Ordinul ministrului finanţelor numărul 1.308/2009 privind rambursarea de TVA a apărut pentru că existau deconturi foarte vechi de plată către firme (între şase şi nouă luni), aspecte care în Dolj nu s-au înregistrat, susţine Ioan Filipescu, pentru că „aici au fost rambursări de TVA de sume mai mici şi le-am onorat în termenul de 45 de zile, cât spune legea“.

Evazioniştii, puşi pe tavă Fiscului degeaba

Săptămâna trecută, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) anunţase că numele firmelor unde se descoperă angajaţi plătiţi la negru vor fi trimise Fiscului, pentru a fi verificate. Potrivit ITM, dacă societăţile au bani să plătească oamenii la negru atunci înseamnă că au venituri neînregistrate în contabilitate şi este treaba Finanţelor şi a Gărzii Financiare. Săptămânal, va fi transmisă o situaţie către Finanţe cu societăţile potenţial evazioniste. Deşi celor de la Fisc li se dau mură în gură firmele care au şanse mari să facă evaziune, inspectorii fiscali nu le pot controla, pentru că nu pot ţine pasul cu inspectorii de la ITM. Conducerea DGFP Dolj a confirmat faptul că ITM a transmis vineri o listă cu 22 de societăţi suspecte de evaziune, dar Fiscul nu poate să controleze aşa de multe firme în timp scurt. În plus, cei de la DGFP susţin că trebuie să facă o selecţie a societăţilor respective şi apoi să demareze controalele doar la unele dintre ele.
„Un om de-al nostru trebuie să meargă la ITM să vadă documentele care stau în spatele celor spuse de ITM. Apoi să vedem în ce perioadă s-au produs faptele. Cei de la ITM pot face controale inopinate, dar noi nu avem această posibilitate. Durează mai mult până când putem demara un control de fond“, a menţionat directorul AIF din cadrul DGFP Dolj, Ioan Filipescu. Fiscul dă vina pe legislaţia permisivă din România, care parcă îmbie la evaziune. Mai ales că nimeni nu păţeşte nimic.
„În Germania, un român şi-a permis să angajeze oameni la negru şi s-a ales cu doi ani de puşcărie. În Spania, o persoană care a obţinut venituri la negru din firmă a vrut să le investească în proprietăţi imobiliare. Nu s-a putut, pentru că acolo trebuie să declari provenienţa banilor când investeşti în ceva“, a exemplificat Filipescu.   

„În 18-19 ani, de când sunt eu la control fiscal, nu a fost condamnat pentru evaziune fiscală nici un evazionist cu sume mari. Au fost condamnaţi dintre cei cu sume mai mici, dar nici unul cu sume de ordinul miliardelor (de lei vechi - n.r.)“.
Ioan Filipescu, director AIF din cadrul DGFP Dolj