« Alte articole din categoria Auto & moto
ABS-ul, „tăticul“ sistemelor de siguranţă auto
Economie - Dragoş GAVRILĂ(citeste alte articole de acelasi autor »)
Eventualele erori ale sistemului ABS sunt semnalizate prin martorul luminos din bordul maşinii
Versiunea pentru tiparire
Marimea textului: 
ABS-ul (Anti-lock Braking System), sistemul de siguranţă devenit standard pe majoritatea automobilelor produse acum în lume, a fost dezvoltat pentru prima dată în 1929 pentru avioane.
Sistemul ABS, aşa cum este descris şi cunoscut de oamenii din lumea întreagă, este cel care împiedică roţile unui automobil să se blocheze pe timpul unei frânări violente, oferind astfel posibilitatea ca şoferul să aibă un control îmbunătăţit asupra traiectoriei maşinii. Sistemul are şi dezavantaje, potrivit enciclopediei on line wikipedia.org. Distanţa de frânare a unei maşini pe suprafeţe alunecoase, precum gheaţă, zăpadă, nisip, pietriş, şine de tramvai din oţel, poduri metalice sau orice altceva în afară de asfalt uscat, este mai mare. Pe suprafeţe foarte alunecoase e posibil ca mai multe roţi să „îngheţe“ simultan, fapt ce „învinge“ ABS-ul, fiindcă sistemul se bazează pe comparaţia făcută între vitezele de rotaţie a mai multor roţi. S-a demonstrat că prezenţa ABS-ului pe automobile dă şoferilor o impresie falsă de siguranţă, motiv pentru care unii dintre aceştia adoptă un stil de condus mai agresiv. De-a lungul timpului, sistemul ABS a evoluat în sensul că nu doar împiedică „îngheţarea“ roţilor, ci controlează electronic raportul de frânare faţă/spate. Funcţia aceasta, depinzând de modul de implementare, e cunoscută sub mai multe denumiri, cum ar fi distribuţia electronică a forţei de frânare (EBD) sau asistenţă la frânarea de urgenţă (EBA).
De la avioane la automobile
Primele sisteme ABS au fost create pentru prima dată în 1929 pentru avioane de către pionierul francez în aeronautică şi automobilistică, Gabriel Voisin. Una dintre primele aplicaţii în practică a fost sistemul Dunlop Maxaret, introdus în anii '50 şi folosit încă pe unele avioane. În 1958, motocicleta Royal Enfield Super Meteor a fost folosită de Road Research Laboratory pentru a testa ABS-ul Dunlop Maxaret. Experimentele au demonstrat că sistemul putea să funcţioneze cu succes pe motociclete, reducând numărul accidentelor. Un sistem mecanic a fost folosit pe unele automobile în anii '60, respectiv pe maşina de curse Ferguson P99, pe Jensen FF şi pe Ford Zodiac, un vehicul 4x4 experimental. Acest ABS s-a dovedit scump şi, instalat pe automobile, nu era fiabil. Chrysler împreună cu corporaţia Bendix au introdus un sistem computerizat denumit „Sure Brake“ pe modelul Imperial din 1971, un ABS fiabil, iar General Motors a introdus „Trackmaster“ pe modelele Cadillac din 1971 cu tracţiune spate.
Cum funcţionează
ABS-ul tipic este compus dintr-un calculator, doi sau patru senzori care detectează viteza roţilor şi două sau mai multe valve hidraulice. Calculatorul monitorizează viteza de rotaţie a fiecărei roţi şi, când sesizează că una dintre ele se învârteşte mai încet decât celelalte, dă comanda către valvă, modificând astfel presiunea hidraulică din sistemul de frânare, cu consecinţa că forţa de frânare aplicată este mai mică, iar roata nu ajunge să se blocheze. Roata se va învârti mai repede, lucru detectat de calculator, care va regla iarăşi presiunea hidraulică din sistemul de frânare. Procesul este repetat încontinuu şi poate fi detectat de şofer prin impulsurile pedale de frână. Un sistem tipic poate executa ciclul descris mai sus de până la 20 de ori pe secundă. Sistemul este programat să ignore diferenţele de viteze ale roţilor până la o anumită limită, cum este în cazul unui viraj. Sistemele ESP sau ESC, de stabilitate electronică, sunt doar concepte de ABS mai evoluate, cu minimun doi senzori în plus: unul pe sistemul de direcţie şi un senzor giroscopic. Când senzorul giroscopic detectează că traiectoria maşinii este alta decât cea indicată de senzorul de pe direcţie, calculatorul frânează roata sau roţile, după necesităţi, pentru a aduce automobilul pe trasa dorită de şofer. ABS-ul este folosit pentru implementarea sistemelor TCS sau ASR, de control al tracţiunii. Când se accelerează în forţă, cauciucurile au tendinţa să piardă aderenţa. Sistemul detectează acest lucru şi acţionează în consecinţă, făcând ce face de zeci de ani - frânează.
Repere istorice
În 1978, Mercedes-Benz şi Bosch au lansat primul sistem ABS complet electronic pe toate roţile pe camioane şi pe modelul S-Classe. În 1988, BMW a devenit primul fabricant de motociclete care a introdus un sistem electronic-hidraulic pe modelul K100, iar în 1992, Honda a lasat primul său ABS pe modelul ST1100 Pan European. În 1997, Suzuki a lansat modelul GSF1200SA (Bandit) echipat cu ABS.
Nota curentă: 4.0 din 4 voturi
Gazeta de Sud nu este responsabilă juridic pentru conținutul comentariilor. Mesajele care conțin amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste nu sunt permise.
- de mai bine fara:
de la 30 de km/h in jos e domonstrat ca e mai bine fara,deci orice oprire va fi mai lunga:).plus ca pe nispipul de pe lanoi de pe strazi se blocheaza initial si cu abs.ar trebui sa aibe buton de deselectare.l-as pune doar pe ploaie si gheata/zapada.poate o sa-i scot siguranta:) - de VIO:Am avut o Honda prelude fabricata in aug. 1987, care avea sistem ABS-in germana ALB. Deci verificati-Va afirmatiile. In consecinta, se pun sub semnul intrebarii si alte informatii.
- de abs:eu am un renault symboliar iarna trecuta cand a nins a fost crunt cu abs-ul... sincer nu mi l-as fi dorit. distanta de franare era considerabil fff mare inclusiv la viteze mici 30-40 km/h
- de Dragos Gavrila:Domnule VIO, este adevarat ca afirmatia "Honda a lansat primul sau ABS pe modelul ST1100 Pan European" lasa loc de interpretari, fapt pe care mi-l asum. Imi cer scuze ca nu am facut precizari suplimentare. Referitor la observatia dumneavoastra, Honda Prelude este un model de autoturism, in timp ce ST1100 Pan European este un model de motocicleta, cum este si cazul modelului Suzuki GSF1200SA. Ultimele trei autovehicule mentionate in infobox sunt modele de motociclete.
- de unul:Calculatorul monitorizează viteza de rotaţie a fiecărei roţi şi, când sesizează că una dintre ele se învârteşte mai încet decât celelalte, dă comanda către valvă, modificând astfel presiunea hidraulică din sistemul de frânare, cu consecinţa că forţa de frânare aplicată este mai mică, iar roata nu ajunge să se blocheze. Sistemele ESP sau ESC, de stabilitate electronică, sunt doar concepte de ABS mai evoluate, cu minimun doi senzori în plus: unul pe sistemul de direcţie şi un senzor giroscopic. Când senzorul giroscopic detectează că traiectoria maşinii este alta decât cea indicată de senzorul de pe direcţie, calculatorul frânează roata sau roţile, după necesităţi, pentru a aduce automobilul pe trasa dorită de şofer. ABS-ul este folosit pentru implementarea sistemelor TCS sau ASR, de control al tracţiunii. Când se accelerează în forţă, cauciucurile au tendinţa să piardă aderenţa. Sistemul detectează acest lucru şi acţionează în consecinţă, făcând ce face de zeci de ani - frânează. BAI NEA GAVRILA , DE UNDE AI LUAT ELUCUBRATIILE ASTEA FRATE ??? HABAR NU AI CE AI SCRIS ... TE RAD SI COPII DE CLASA A 8-A !!! ASTA INSEAMNA SA ATACI UN SUBIECT DESPRE CARE HABAR NU AI ... CULMEA ESTE CA NICI CEI CARE AU CITIT NU STIU MARE LUCRU DESPRE ACESTE SISTEME . NU CREZI CA AR FI MAI BINE SA NU MAI UMPLI PAGINILE ZIARULUI CU AFIRMATII STUPIDE , CE ZICI ??? MAI CITESTE SI APOI SCRIE ....
- de Dragos Gavrila:Domnule unul, sursa materialului este Wikipedia, dupa cum este mentionat si in text. Materialul il gasiti intr-o varianta mai mare la urmatorul link: http://en.wikipedia. org/wiki/Anti-lock_b raking_system
- de unul:Pai dumneata faci jurnalism cu COPY si PEST ??? Spune-mi si mie , te rog , unde este amplasat pe masina acel giroscop despre care dumneata scrii ... cate grade de libertate are , ce viteza de rotatie are , in fine ... CARE ESTE PRINCIPIUL LUI DE FUNCTIONARE ! Daca vrei sa stii mai multe , si adevarate , despre sistemele de securitate activa ale automobilelor , iti recomand un manual de service care descrie cu lux de amanunte functionarea si constructia acestora . Asta ca sa ramanem in domeniul auto ... in domeniul aviatic este ceva mai greu cu intelesul termenilor pentru cei ce nu sunt familiarizati cu acestia . Concluzia este ca inainte de a scrie ceva , citeste , vezi daca ai inteles , si abia apoi scrie ....
- de Darius:este interesant articolul, la nivel de amatorism, cum este cazul majoritatii cititorilor, este bine prezentat. punctul forte al articolului este faptul ca putem interationa cu autorul prin raspunsurile pe care le da.... salut aceasta idee.
- de anonim:bai nea' Darius...si cam cum ar trebui sa fim d'le ? mesteri ai ABS-ului sau cum?sa ne intelegem...normal ca totul e scris in "mare"...normal ca e amatorism...pentru k majoritatea nu suntem mecanici...si nu ne intereseaza indeaproape....noroc cu voi specialisti ...
