Protecţie împotriva băncilor

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

O ordonanţă de urgenţă adoptată recent obligă băncile să ia măsuri punctuale şi clare în contractele de credit sau de depozit: să precizeze toate costurile de la început, să nu introducă noi comisioane, să elibereze o hârtie clientului atunci când acesta şi-a plătit integral creditul.

Consumatorii de credite bancare au acum un act normativ care îi fereşte de abuzurile băncilor şi ale altor instituţii de credit. Rata nu va mai putea creşte peste noapte, nu mai pot apărea comisioane în plus sau să se majoreze cele existente. Guvernul a aprobat OUG nr. 174/2008 (publicată în MO nr. 795/27.11.2008), la iniţiativa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC). Actul normativ intră în vigoare în 30 de zile de la publicare şi face referire la relaţia consumatorului cu băncile.

Clientul nostru, stăpânul nostru!

Prevederile sunt legate de relaţia cu instituţiile de credit. Băncile sunt obligate să informeze cu stricteţe clientul. Contractul de credit sau de depozit bancar trebuie să fie scris cu font mare, „vizibil şi uşor de citit“. Clientul trebuie să ştie de la început tot conţinutul contractului, dar şi să fie informat despre cât plăteşte efectiv până la finalul perioadei de creditare. Toate costurile cu împrumutul trebuie menţionate în contractul cu banca şi nu pot fi mărite pe parcursul derulării lui. „Se interzice majorarea comisioanelor, a taxelor, tarifelor, spezelor bancare sau a oricăror alte costuri menţionate în contract; se interzic introducerea şi perceperea de noi taxe, comisioane, tarife, speze bancare sau orice alte costuri care nu au fost menţionate în contract“, se arată în ordonanţa de urgenţă citată.
Banca nu mai poate să fraierească în acest fel clienţii că le va majora rata la credit pentru că a mai apărut un comision nou, ci, potrivit art. 93 din OUG cu pricina, „dobânzile, precum şi toate comisioanele, taxele, tarifele, spezele bancare sau orice alte costuri aferente acordării şi derulării contractului, respectiv aferente unor servicii în privinţa cărora consumatorul nu dispune de libertate de alegere, vor fi menţionate în contract, fără a se face trimiteri la condiţii generale de afaceri ale furnizorului de servicii financiare, lista de tarife şi comisioane sau orice alt înscris“. De asemenea, sunt interzise clauzele contractuale care dau dreptul furnizorului de servicii financiare să modifice unilateral anumite clauze din contract fără încheierea unui act adiţional, acceptat de consumator.

Contractul încetează, banca dă hârtie

Altă prevedere importantă este aceea că, după ce o persoană şi-a achitat creditul integral, nu se mai poate trezi după o lună-două că mai are o restanţă de câteva zeci de lei. Banca trebuie să-ţi dea o hârtie - fără să-ţi ia şi bani pentru acest lucru - prin care să-ţi spună că nu mai ai nimic de plată pentru creditul respectiv. Mai exact, legea spune că „la încetarea contractului, inclusiv prin ajungere la termen, reziliere sau denunţare unilaterală din partea consumatorului, furnizorul de servicii financiare va oferi gratuit consumatorului un document care să ateste faptul că au fost stinse toate obligaţiile dintre părţi“.
Propunerile legislative provin din deficienţele descoperite în practică de inspectorii ANPC, la miile de reclamaţii venite de la clienţii nemulţumiţi de relaţia cu banca.