Consultanţii fiscali, cadorisiţi de Finanţe

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Un act normativ adoptat pe furiş spune că, din 2010, declaraţia de profit a firmelor trebuie să fie semnată de un consultant fiscal. O pâine bună pentru oamenii Ministerului Finanţelor, atunci când vor ieşi din sistem, deoarece mulţi sunt consultanţi inactivi.

De la 1 ianuarie 2008 intrase în vigoare un act normativ care spunea că bilanţurile contabile ale tuturor firmelor nu puteau fi depuse la Fisc fără o viză a unui consultant fiscal. Cum în România existau foarte puţini, iar firmele au făcut gălăgie că trebuie să aibă cheltuieli în plus pentru plata acestora, actul normativ a fost abrogat. Dar, săptămâna trecută, fără prea multă vâlvă, parlamentul a aprobat tacit o ordonanţă de urgenţă de modificare a Codului de Procedură Fiscală, pe aceeaşi temă, însă aplicabilă din 2010. Peste doi ani, orice Declaraţie de profit (Formularul 101) depusă de firme la Finanţe trebuie să fie contrasemnată de un consultant fiscal. Propunerea a venit chiar de la şeful Agenţiei Naţionale de Consultanţă Fiscală (ANAF), Daniel Chiţoiu, el însuşi numit în 2007 preşedinte al Camerei Consultanţilor Fiscali din România (CCFR). Motivaţia şefului Fiscului este aceea că au existat neconcordanţe între bilanţurile contabile depuse de firme şi Declaraţiile de profit înaintate de aceleaşi societăţi către Finanţele judeţene. Din cauză că mediul de afaceri a făcut gălăgie astă-iarnă, noul act normativ privind obligativitatea semnării Declaraţiei de profit de un consultant fiscal va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2010.

Dar nesperat pentru oamenii Fiscului

Foarte mulţi dintre angajaţii Fiscului doljean, ai Gărzii Financiare şi ai Vămii sunt consultanţi fiscali, dar sunt inactivi în perioada cât sunt angajaţi la instituţiile respective. Ei au viitorul asigurat în cazul în care îşi încheie mandatul în ograda Fiscului. Chiar şefii instituţiilor în cauză se regăsesc în rândul consultanţilor fiscali. „Sunt consultant fiscal, dar sunt inactiv. Nu am voie să practic atâta timp cât sunt aici. Mai mulţi angajaţi ai Finanţelor sunt consultanţi fiscali, dar sunt toţi inactivi. Nu au voie să practice“, a declarat directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj, Mihai Antonescu. „Şi eu sunt consultant fiscal, dar nu practic pentru că sunt angajat aici. Mai erau câţiva de la noi, dar nu ştiu exact cine. Oricum, nu au voie să profeseze ca şi consultanţi“, a spus şi Dragoş Ursulescu, şeful Gărzii Financiare Dolj. Chiar printre criteriile de la examen s-au introdus avantaje pentru cei care lucrează la Ministerul Economiei şi Finanţelor sau la unităţile din subordine. Se primesc puncte de către candidaţii care „au lucrat la elaborarea sau aplicarea legislaţiei fiscale, au efectuat control fiscal“ etc.

Consultantul nu răspunde în faţa legii

Paradoxal, şeful ANAF spune că se impune semnătura consultantului fiscal pentru că firmele au declaraţii diferite în acte şi pentru o abordare exactă e nevoie ca acestea să fie asumate de o terţă persoană (consultantul fiscal). Numai că respectivul consultant fiscal nu răspunde în faţa nici unei legi pentru cifrele pe care şi le asumă prin semnarea declaraţiilor firmelor. Unul dintre consultanţii doljeni invoca tocmai acest lucru astă-iarnă, că ei nu pot să-şi asume cifrele dintr-un bilanţ contabil despre care nu ştiu mai nimic.

49 de consultanţi la 16.000 de firme

Potrivit Camerei Consultanţilor Fiscali din România, în Dolj există doar 49 de persoane fizice atestate ca şi consultanţi fiscali şi numai patru societăţi care au acest profil de activitate. Asta, în condiţiile în care în Dolj există aproximativ 25.000-29.000 de societăţi, din care 16.000 depun anual bilanţ. Înseamnă că fiecărui consultant fiscal îi revin aproape 325 de firme. „Este foarte mult şi va fi un volum de muncă mare, pentru că trebuie să te uiţi peste cifrele din bilanţ, nu poţi semna aşa, oricum. Numărul consultanţilor va creşte, cu siguranţă, până în 2010, pentru că mai există concursuri pentru atestarea drept consultanţi fiscali“, susţine un consultant din Craiova.

Experţii contabili, nedreptăţiţi

În acelaşi timp, actul normativ privind consultanţa fiscală naşte controverse în breasla economiştilor. Experţilor contabili, care ar fi trebuit să facă această activitate, li se ia pâinea de la gură. „Consultanţii nu au cum să desfăşoare o astfel de activitate. La Dolj sunt 1.340 de membri în corpul experţilor contabili şi doar 49 de consultanţi. Gândiţi-vă ce înseamnă acest aspect la 16.000 de firme care depun bilanţ. Pe de altă parte, ordonanţele prin care sunt nedreptăţiţi experţii contabili se adoptă în regim de urgenţă. De exemplu, nu mai trec pe la comisiile de specialitate din parlament şi aşa s-a adoptat şi ordonanţa aceasta, fără avizul comisiilor de specialitate“, a precizat Florin Lascu, preşedintele filialei doljene a Corpului Experţilor Contabili şi Contabili Autorizaţi din România (CECCAR). Lascu mai spune că pentru a deveni expert contabil există mai multe examene pe care trebuie să le treacă aceia care vor să intre în CECCAR, pe mai mulţi ani, plus un stagiu de pregătire de trei ani, la care se adaugă obligaţia ca viitorii experţi să aibă o vechime în domeniu. În acelaşi timp, pentru consultanţă fiscală este nevoie de un singur examen, şi gata, te numeşti consultant fiscal. „Adevărata muncă o face expertul contabil. Nu ştiu ce se întâmplă cu acei consultanţi, pentru că din 700 de candidaţi au luat examenul luna aceasta 68 pe ţară“, a spus preşedintele CECCAR Dolj.

Societăţile nu vor să plătească

Mediul de afaceri nu agreează ideea să plătească în plus pentru o banală semnătură a consultantului fiscal. „Dumneavoastră credeţi că va citi vreun consultant Declaraţia de profit? Nici vorbă! Îşi va pune semnătura şi ne va lua banii. Asta este clar. Este încă o lege dată doar pentru unii. Şi plătim noi firmele încă o taxă, că poate nu plăteam suficiente“, a spus patronul unei societăţi comerciale din Craiova.