142 de unităţi militare din ţară au fost desfiinţate în procesul de restructurare. Numai la Craiova, terenurile armatei de la aeroport ar putea valora 233 de milioane de euro.
Terenurile unităţilor militare desfiinţate au intrat în atenţia dezvoltatorilor imobiliari, care se gândesc deja la construirea de cartiere rezidenţiale pe aceste pământuri. Odată cu restructurarea armatei, demarată în 1997 ca obiectiv asumat de România pentru aderarea la structurile NATO, sute de cazărmi au fost dezafectate, valoarea de piaţă a imobilelor crescând între timp de sute de ori.
Potrivit MApN, în prezent se mai află în administrarea ministerului 131 de cazărmi, 142 fiind dezafectate. 11 imobile, care aparţineau ministerului, au fost cedate deja la solicitarea administraţiilor locale. Unităţile militare dezafectate sunt amplasate în diferite localităţi, pe tot cuprinsul ţării: Bucureşti, Braşov, Timişoara, Ploieşti, Arad, Satu Mare, Craiova, Reşiţa, Bacău, Târgu Mureş, Alba Iulia etc. Reprezentanţii MApN nu pot preciza cât valorează pe piaţă în prezent averea imobiliară, pentru că ministerul nu a cheltuit nici un ban pentru evaluarea proprietăţilor. Experţii imobiliari susţin însă că miile de hectare de teren intravilan, pe care se întind clădirile armatei, ar depăşi câteva miliarde de euro. „Din punct de vedere al construcţiilor, aceste cazărmi nu valorează doi bani, pentru că sunt clădiri vechi, construite prin anii ’50. În schimb, devin foarte atractive pentru terenul pe care sunt construite. În general, cazărmile ocupă suprafeţe mari, multe dintre acestea chiar în intravilan, din acest motiv fiind foarte căutate pe piaţa imobiliară“, a precizat pentru NewsIn Radu Zilişteanu, expert imobiliar.
Legislaţia poate explica o parte din situaţia actuală. Conform Legii nr. 213/1998, privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, MApN nu poate înstrăina imobile. Ca atare, ministerul nu a vândut cazărmile şi nu a realizat venituri din această activitate. Singurul profit a fost scos prin valorificarea echipamentelor şi dotărilor cu care erau înzestrate acestea, în urma unor programe derulate prin intermediul Romtehnica.
Cu ochii pe terenuri
După ce au fost declarate dezafectate de către MApN, situaţia celor 142 de unităţi militare a devenit incertă. Sarcinile de întreţinere şi conservare au rămas autorităţilor locale, deşi majoritatea nu se aflau în administrarea instituţiilor publice locale. Ministerul consideră că „nu îşi permite să cheltuiască sume consistente de bani pentru angajarea de personal care să asigure paza cazărmilor dezafectate, la fel ca în situaţia unităţilor funcţionale“. În consecinţă, cele militare sunt păzite de firme angajate de primăriile locale, care, adesea, nu pot acoperi necesarul de personal pentru securizarea integrală a cazărmilor.
Şi în Craiova, în trecut un oraş aproape militarizat, în prezent mai există foarte puţine unităţi militare. Fără îndoială, cea mai întinsă avere imobiliară a armatei în Bănie este cea din zona Aeroportului Internaţional Craiova – aproximativ 233 de hectare de teren. În zonă, acesta ar valora în medie cel puţin 100 de euro pe metrul pătrat. În aceste condiţii, terenul ar ajunge la 233 de milioane de euro.
Parlamentarii nu vor să îşi asume oficial răspunderea pentru înstrăinarea acestor cazărmi.
În luna aprilie, a fost adoptat tacit un proiect de lege care reglementează situaţia lor. Există un proiect de lege care prevede ca unităţile militare dezafectate să fie transferate către administraţiile locale, la cerere, pentru realizarea de lucrări de utilitate publică. Proiectul vizează transformarea terenurilor pe care MApN nu le mai utilizează în parcuri şi baze sportive, iar clădirile, în locuinţe sociale. Textul normativ urmează să fie supus votului Camerei Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.
