Greşim cu toţii. Mai mult sau mai puţin. Gândul că ai greşit pune presiune pe umerii tăi, mai ales dacă eşti lider în cadrul unei organizaţii. Crezi că toţi ceilalţi nu te mai respectă sau nu mai au o părere bună despre tine dacă ai dat greş o dată? Posibil. Ceea ce contează este însă să înveţi din acea eroare şi să fii un model pentru ceilalţi colegi.
Ideea potrivit căreia oamenii şi organizaţiile ar trebui să înveţe din greşeli există dintotdeauna. Dar trebuie să înveţi să greşeşti inteligent. Specialiştii în domeniu susţin cu orice prilej că un mediu inovator trebuie să aibă o toleranţă excepţională pentru greşeli. La fel şi liderii organizaţiilor inovatoare. Teama faţă de greşeală şi de sancţiune diminuează iniţiativa şi reduce la minimum şansa de a dezvolta strategii şi de a experimenta noi oportunităţi. În timp ce în majoritatea companiilor greşelile sunt muşamalizate sau sancţionate, în cele inovatoare, managerilor li se cere să identifice, să analizeze şi să experimenteze greşeala, în mod deliberat.
Învaţă din greşeli
Specialiştii spun că soluţia de evitare a comiterii unei greşeli este identificarea acesteia. Informaţia trebuie stocată şi folosită ulterior, pentru a nu repeta greşeala respectivă. Cu cât e mai mare, cu atât mai importantă este lecţia pe care poţi s-o înveţi din ea. Toleranţa faţă de greşelile celorlalţi vine în primul rând din atitudinea managerului şi apoi din educaţia lui pe parcursul evoluţiei în carieră. Este ideal să ai un şef tolerant faţă de greşeli, dar care să te ajute să înţelegi beneficiul pe care poţi să-l obţii prin analiza acestora – găsirea soluţiei de corecţie şi apoi urmărirea aplicării ei.
Comunicarea rezolvă problemele
În orice hotărâre pe care o luăm sau în orice acţiune pe care o întreprindem, există o serie de posibile consecinţe sau scenarii. Cheia succesului nu stă neapărat în a prezice cu acurateţe cum se vor întâmpla lucrurile, ci în a accepta, în primul rând, că există o serie de posibile finalităţi pe care nu le putem prezice cu certitudine. Greşelile frecvente sau serviciile neadecvate sunt mai degrabă rezultatul unui management defectuos, nu al unor probleme cu angajaţii. Când o situaţie neplăcută se repetă de mai multe ori, trebuie analizată în profunzime, astfel încât angajaţii să poată inova modul în care acţionează şi în care se raportează la îndatoriri. Greşelile se pot corecta prin acţiuni punitive, dar cea mai bună soluţie este comunicarea, prin care să se identifice soluţiile de rezolvare a problemei.
Managerii sunt puşi să aleagă între tipurile de organizaţii pe care şi le doresc: una sănătoasă, cu indivizi curajoşi şi educaţi, care să-şi asume riscuri şi să inoveze, şi atunci apar şi greşelile, sau o organizaţie „tăcută“, „funcţionărească“, incapabilă să se adapteze rapid la schimbare.
Fără aroganţă
Cele mai costisitoare greşeli sunt cele făcute de managerii care se comportă ca şi cum ar şti toate răspunsurile şi ar avea toate soluţiile: aceştia nu-i ascultă pe cei din jur, îi îndepărtează pe oamenii valoroşi, arătându-le neîncrederea în sugestiile lor. Teama de greşeli şi perfecţionismul managerilor elimină inovaţia, creativitatea şi iniţiativele angajaţilor de a face lucrurile diferit.
