Buni la proiecte, slabi la cheltuit bani

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

România va avea probleme în privinţa cheltuirii banilor europeni, însă 2008 va fi anul relevant pentru absorbţia fondurilor structurale, a declarat ieri şeful echipei de tranziţie PHARE, din cadrul reprezentanţei Comisiei Europene (CE) la Bucureşti, Georgio Ficarelli. „România a fost mereu bună la realizarea proiectelor, însă a stat prost la capitolul implementare, adică la cheltuirea banilor europeni. Consider că se va menţine acest trend, însă 2008 va fi relevant pentru absorbţia fondurilor structurale, nu 2007“, a mai spus oficialul. Acesta a arătat că, în ceea ce priveşte programul PHARE, ţara noastră nu va pierde bani în acest an, deşi se înregistrează întârzieri la unele proiecte. „Mai sunt câteva licitaţii care au fost amânate din lipsa participanţilor, însă, per total, consider că programul PHARE a fost un succes“, a afirmat şeful echipei de tranziţie PHARE, din cadrul reprezentanţei Comisiei Europene (CE) la Bucureşti. În ceea ce priveşte alegerile europarlamentare de duminică, oficialul reprezentanţei CE a precizat că participarea slabă a românilor la vot nu este o excepţie, întrucât acum doi ani aceleaşi procente scăzute de participare s-au înregistrat în privinţa ţărilor proaspăt aderate. “Din nefericire, în România, ca şi în ţările care au aderat înainte, problemele naţionale au primat în faţa celor europene. Trebuie găsită o soluţie ca în campania pentru alegerile la Parlamentul European problemele să fie focusate pe teme comunitare. În acest sens, este nevoie de o discuţie la nivel european”, a mai declarat Georgio Ficarelli, adăugând că a fi fost de aşteptat ca statele nou aderate să fie mai entuziasmate în privinţa alegerii propriilor parlamentari europeni.

Absorbţia fondurilor, problemă veche

De-a lungul timpului, problema capacităţii reduse de absorbţie a fondurilor europene a fost îndelung dezbătută de analiştii economici. Principalele obstacole cu care se confruntau România şi Bulgaria, în perioada respectivă, erau reflectate în abilitatea redusă de a folosi eficient fondurile internaţionale din cauza lipsei experienţei pentru elaborarea unor proiecte de amploare, la standarde europene, a deficitului de transparenţă în organizarea licitaţiilor, precum şi a gradului scăzut de înţelegere a metodelor prin care se pot accesa finanţări europene.

De asemenea, cele două state erau afectate de corupţie, fenomen care i-a determinat pe oficialii guvernamentali să ezite în luarea unor decizii şi pe autorităţile locale să ignore procedurile europene. În plus, capacitatea de absorbţie a fondurilor europene a fost marcată de conflictele politice, care au distras atenţia factorilor de decizie şi au condus la încetinirea procesului de implementare a reformelor.

În iunie anul trecut, se anunţa că peste jumătate din fondurile PHARE acordate României şi Bulgariei între 2000 şi 2004 nu fuseseră utilizate în scopul prevăzut de proiectele iniţiale. Chiar şi în cazul în care utilizarea fondurilor era cea prevăzută de proiect, în raportul redactat de Curtea Europeană de Conturi se arăta că „rezultatele au rămas considerabil în urma planului stabilit, uneori au întârziat chiar şi doi ani“. Referindu-se la utilizarea fondurilor în alte scopuri decât cele prevăzute, Curtea Europeană de Conturi dădea exemplul proiectului denumit „Modernizare şi Dezvoltare a Infrastructurii turistice din Piatra Neamţ”. Conform respectivului raport, pomposul titlu al proiectului era “înşelător”, deoarece zona renovată nu avea prea multe în comun cu turismul. Curtea a constatat atunci că din bani europeni fuseseră finanţate lucrări de reparaţii pentru un pod şi trei kilometri ai unei străzi din afara zonei turistice, utilizate de localnici. Zona „turistică“ era reprezentată, de fapt, doar de ştrandul oraşului, descris drept „o piscină degradată, goală, de dimensiuni olimpice“. Proiectul pentru o sală destinată târgurilor internaţionale din Constanţa, finanţat cu 6,4 milioane de euro, a fost sistat în septembrie 2004, când Consiliul Local a retras autorizaţia de construcţie. Alte exemple negative se referă la fondul destinat podului de peste Prut, neutilizat vreme de doi ani, deoarece

Moldova nu construise şi un drum aferent în continuarea acestuia. Raportul arăta însă că nu este vorba despre fraudă, ci doar de proastă gestionare. Vinovaţi pentru această situaţie ar fi fost, conform Curţii de Conturi, atât Guvernele de la Bucureşti şi Sofia, cât şi Comisia Europeană. Membrii Comisiei Europene au explicat faptul că, după perioada de monitorizare la care se referă raportul, proiectele au evoluat mult, ca şi capacitatea de gestionare a fondurilor.