România nu foloseşte fondurile europene

La câteva luni după aderarea la Uniunea Europeană, România riscă să piardă oportunitatea de a folosi fondurile structurale, instrumente financiare concepute pentru a elimina inegalităţile economice dintre diversele state membre ale Uniunii. Din cauza instabilităţii guvernului actual, s-au pierdut milioane de euro, care ar fi putut fi fundamentale pentru procesul de integrare al ţării în Uniunea Europeană. Potrivit site-ului Tiscali Europa, se estimează că absorbţia celor peste 30 de miliarde de euro alocate de la Bruxelles pentru perioada 2007-2013 ar permite creşterea Produsului Intern Brut,precum şi reducerea ratei şomajului. În plus, economia românească ar putea cunoaşte o relansare, de această situaţie putând beneficia mai ales anumite sectoare precum infrastructura, educaţia, sănătatea şi companiile mici şi mijlocii. Potrivit raportorului grupului parlamentar CDU/CSU pentru România în Comisia de Afaceri Europene a Bundestagului, Gunther Krichbaum, cotele de absorbire a fondurilor europene au rămas nesatisfăcătoare. Statisticile spun că statul român s-a folosit doar de 262,1 milioane de euro, echivalentul a 11,6 la sută din fondurile disponibile. De exemplu, au fost cheltuite doar 57 de milioane de euro pentru proiectele dedicate mediului din totalul de 175,7 milioane puse la dispoziţie şi doar 72,6 milioane de euro pentru proiectele din domeniul transportului. O situaţie asemănătoare întâlnim şi în sectorul agricol. Potrivit sursei citate, românii au cu greu acces la fondurile de peste opt miliarde de euro din cauza dezorganizării, precum şi a ineficienţei autorităţilor.
Având în vedere situaţia actuală, Comisia Europeană ar putea decide să activeze clauza de salvgardare, care permite autorităţilor de la Bruxelles să suspende 25 la sută dintre fondurile destinate pentru 2007, în cazul în care România va fi considerată incapabilă să gestioneze finanţările primite. Lipsa susţinerii economice i-a determinat pe mulţi tineri să se mute în alte ţări pentru a munci şi, potrivit Biroului pentru Migrarea Forţei de Muncă, peste trei sferturi din românii plecaţi au ales sectorul agricol. De exemplu, cultivatorii de căpşune din Spania au transferat în România, în 2006, aproximativ 4,8 miliarde de euro prin intermediul Fondului European pentru agricultură şi dezvoltare rurală. România, aflată pe ultimele locuri între statele membre ale Uniunii în ceea ce priveşte infrastructurile cu apă şi canalizare, nu s-a folosit nici de cele 8,6 miliarde de euro alocate de la Bruxelles pentru acest sector. 33 la sută din locuitorii din zonele rurale nu au acces la apă potabilă şi doar jumătate din populaţie are acces la sisteme de colectare şi de epurare a apei.