Mii de clienţi, datori la bancă fără să ştie

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Clienţii băncilor află că nu pot accesa credite deoarece figurează pe lista rău-platnicilor din cauza unor datorii infime, de care nu ştiau. În multe cazuri, debitele provin din dobânzi şi taxe de administrare a contului, care sunt accesate ca şi credit atunci când clientul nu are suficienţi bani în cont pentru plata lor.

Mii de clienţi ai băncilor s-au trezit de-a lungul timpului restanţieri fără să ştie la instituţiile de credit la care au apelat, deşi credeau că şi-au plătit datoriile şi şi-au lichidat conturile. Ei au aflat de restanţe în momentul în care au vrut să contracteze noi credite. Din cauză că figurează în baza de date a Biroului de Credite (BC), aceştia nu mai pot lua împrumuturi. Au fost şi cazuri în care problemele au apărut din cauza a 10.000 de lei vechi, pentru că în prezent băncile raportează către BC orice fel de restanţă, indiferent de mărimea sumelor. „Lucruri de acest gen se pot întâmpla în două situaţii: fie soldul provine de la comisionul de administrare a contului, fie de la dobândă, când nu sunt suficienţi bani în cont. De aici apar minusurile. Ambele situaţii se întâmplă când cardul nu a fost predat. Am înţeles că se discută o sumă minimă de la care se fac raportările către Biroul de Credite“, a explicat reprezentantul unei instituţii bancare din Craiova. „În momentul în care se predă cardul, noi lichidăm şi contul. Dacă există restanţe, nu putem lichida contul. Probabil se întâmplă la cei care nu predau cardul, crezând că au lichidat orice problemă cu banca. Altfel, este imposibil“, a precizat, la rândul său, Silviu Cârstea, purtător de cuvânt al BRD, Sucursala Dolj.

Erori în sistemele băncilor

BC trebuie să primească de la bănci numai restanţele mai mari de 30 de zile, însă în practică s-au comis erori din cauza numărului mare de cazuri din bazele de date, trimiţând mii de restanţieri cu întârzieri de câteva zile sau sume foarte mici. Băncile au operat modificări în sistemele informatice şi clienţii nu au fost înştiinţaţi, astfel încât situaţia lor a fost greşit raportată BC. Conform estimărilor din piaţă, 4-6% din restanţieri sunt trecuţi la rău-platnici în mod eronat. Reabilitarea situaţiei persoanei în cauză necesită un drum în plus la bancă şi plata restanţei. Aceasta, din cauza încurcăturilor produse în baza de date a instituţiei de credit, dar şi a lipsei de comunicare între client şi bancă. „Am avut card deschis la o bancă, despre care nu ştiam că trebuie închis la o anumită dată. Când am încercat să iau credit m-am trezit cu o datorie de patru lei şi astfel banca nu mi-a putut pune la dispoziţie banii de care aveam nevoie. Chiar şi după plata celor patru lei figuram cu restanţe, deşi aveam chitanţa“, a spus Simona S., din Craiova, care a probat pe propria piele faptul că a fost raportată din greşeală către BC. În aceste condiţii, soluţia la îndemână îi revine tot clientului, sub forma unui extras de cont preventiv. „Este vorba de comunicarea între bancă şi clienţi. Soluţia este ca, atunci când cineva crede că şi-a lichidat contul, să ceară totuşi un extras de cont pentru a fi sigur“, a afirmat Gheorghe Gherghinescu, directorul BNR, Sucursala Dolj. Vestea bună pentru clienţi este aceea că în curând băncile ar putea da împrumuturi şi celor care înregistrează restanţe minore.
Deşi „rău-platnicii“ sunt menţinuţi în baza de date a BC timp de cinci ani, băncile nu sunt obligate să nu acorde împrumuturi acestora, statisticile fiind pur consultative. Având în vedere goana după clienţi, am putea asista la creditarea celor cu restanţe nesemnificative mai mari de 30 de zile. Pe de altă parte, se doreşte limitarea la minimum 500.000 de lei vechi a datoriilor pentru raportarea unui debit restant.