« Alte articole din categoria Cuplu si familie

Versiunea pentru tiparire
Marimea textului:

ÎÅŸi doreau un copil ÅŸi mereu făceau calcule: dacă se va naÅŸte mai târziu, când o să fie de 18 ani, ei ce vârstă vor avea? Cum îl vor mai putea ajuta dacă vor fi deja bătrâni? Åži apoi unul singur nu e bine. Ei au avut fiecare fraÅ£i. Trebuie doi. Chiar dacă oamenii din jur cred că apariÅ£ia copiilor le va afecta libertatea. Chiar dacă, în ultimii ani, în România, modelul general este al familiei cu un copil.
Nea Costel a făcut 86 de ani. Nici nu ÅŸtie cum de a trăit atât. A apucat războiul, s-a târât pe fronturile din Bratislava ÅŸi... a trecut ÅŸi prin alte locuri, dar nu-ÅŸi mai aminteÅŸte bine pe unde. Acasă, îÅŸi lăsase nevasta cu trei copii. Erau măricei, îÅŸi puteau purta singuri de grijă.
„Ä‚i mai mari aveau grija ălor mici. Se duceau cu vacile ÅŸi caprele la păscut, pe câmp, în pădure la tăiat de lemne, prăşeau la porumbi, mergeau la cules, aveau grijă de orătăniile din bătătură. Fata a mijlocie făcea ÅŸi ciorbe, când muierea n-avea vreme“, povesteÅŸte stând pe prispă, înfăşurat într-o ÅŸubă veche, cu aÅ£ele atârnând, peticită peste tot. Când s-a întors de pe front a mai făcut doi copii. Cine să-i ajute la muncile pământului ÅŸi să aibă grijă de bătrâneÅ£ile lor? Åži-apoi, aÅŸa era rânduiala. La rândul lui, a avut ÅŸapte fraÅ£i ÅŸi surori, iar „un văr din neam - nu mai trăieÅŸte de mult - a făcut 11 copii“.
Tinerii români fac puÅ£ini copii
5, 6, 10 copii era un deziderat în urmă cu multe zeci de ani. Un studiu realizat sub coordonarea Unităţii pentru Activităţi de PopulaÅ£ie din cadrul Comisiei Economice pentru Europa a NaÅ£iunilor Unite (UNECE) arată că, astăzi, în România, modelul cel mai răspândit de familie este cel cu un singur copil, deÅŸi media numărului ideal de copii este în jur de doi sau uÅŸor mai ridicată. Austria ÅŸi România sunt singurele ţări UE în care valoarea nu atinge nivelul de înlocuire al generaÅ£iilor (adică 2, 1 copii pe femeie).
Mai multă educaţie, mai puţini copii
Unii ar spune că traiul decent, siguranÅ£a zilei de mâine, prosperitatea economică îÅ£i oferă libertatea de a te gândi la mai mulÅ£i moÅŸtenitori. Statisticile arată însă că fertilitatea plasată sub nivelul dorit este mai răspândită printre femeile mai educate, cu venituri mai mari, cu resurse materiale ÅŸi sociale suficiente pentru a-ÅŸi controla comportamentul reproductiv. Care sunt motivele ÅŸi cum percep românii consecinÅ£ele acestui act? Analiza „GeneraÅ£ii ÅŸi gen“ arată că majoritatea consideră că apariÅ£ia pe lume a unui copil va avea impact negativ asupra libertăţii de a face ceea ce doresc. „Peste 70% dintre femei apreciază că libertatea lor de a lucra va fi afectată negativ de un nou copil, în timp ce mai puÅ£in de 40% dintre bărbaÅ£i sunt de aceeaÅŸi părere (...). SituaÅ£ia financiară are, de asemenea, de suferit (70% dintre bărbaÅ£i ÅŸi 68% dintre femei prevăd o deteriorare)“. Răspunsurile celor care au deja copii au fost pesimiste faţă de cele ale celorlalte familii.
Exemplul din familie
Nicoleta are 33 ani. A absolvit două facultăţi ÅŸi acum e profesoară de informatică ÅŸi matematică în Corabia. SoÅ£ul ei, Cătălin, de 34 ani, este ÅŸi el profesor de informatică. S-au cunoscut în timpul facultăţii, în tren, pe când făceau naveta. „În 2001, am devenit prieteni. Fiecare locuiam cu părinÅ£ii. Salariile noastre de profesori erau mici, dar pentru că toate cheltuielile în casă le suportau părinÅ£ii, ne ajungeau banii. Corabia, atunci ca ÅŸi acum, oferă prea puÅ£ine posibilităţi de a cheltui, aÅŸa că finanÅ£ele nu erau o problemă“, povesteÅŸte Cătălin. Doi ani mai târziu, s-au căsătorit. „Ne propuseserăm să nu locuim cu părinÅ£ii, aÅŸa că aveam de pus în practică primul nostru plan de familie“. Åži primul credit. În mod firesc, „ne doream ÅŸi un copil ÅŸi mereu făceam calcule de genul: dacă se va naÅŸte mai târziu, când o să fie de 18 ani, noi ce vârstă vom avea? Cum îl vom mai putea ajuta dacă vom fi deja bătrâni?“.
În august 2006, a venit pe lume Maria, fetiÅ£a lor. Dar, odată cu ea, au apărut ÅŸi noi cheltuieli: hăinuÅ£e – care sunt scumpe ÅŸi pe care le schimbi des deoarece copilul creÅŸte, mâncare specială, pampers. „Astfel, puÅ£inii bani care mai rămâneau din salariu după achitarea datoriilor curente (întreÅ£inere, rate la bancă, mâncare, utilităţi) au devenit insuficienÅ£i pentru întreÅ£inerea copilului“, adaugă Cătălin. Cu toate acestea, cei doi soÅ£i nu se lasă speriaÅ£i. „DeÅŸi cheltuielile sunt mai mari, deÅŸi este obositor ÅŸi găseÅŸti mai puÅ£in timp liber pentru tine, ne-am gândit să n-o lăsăm pe Maria singură. La câte probleme sunt acum, e bine ca atunci când va fi mare să aibă măcar cui da un telefon. Mai ales că ÅŸi eu, ÅŸi Cătălin avem fraÅ£i. MulÅ£i dintre colegii noÅŸtri gândesc la fel. S-au plâns la un moment dat din cauza banilor sau a greutăţii de a creÅŸte un copil, însă l-au făcut ÅŸi pe cel de-al doilea“, spune Nicoleta.
Îmbătrânim demografic
Modernizarea a condus la îmbunătăţirea stării de sănătate, la reducerea mortalităţii ÅŸi la prelungirea duratei medii de viaţă ÅŸi la evitarea sarcinilor nedorite. Odată cu acestea, oamenii au început să se bazeze mai mult pe facilităţile oferite de societate ÅŸi mai puÅ£in pe sprijinul copiilor. Au început să-ÅŸi dorească o carieră ÅŸi mai puÅ£in gospodării aglomerate. Să se folosească de utilaje, ÅŸi nu de mâini. De la o medie de cinci-ÅŸase copii per femeie, însă, majoritatea familiilor din România au ajuns la un copil, doi. În cele mai multe cazuri, unul. Nea Costel a dispărut ÅŸi, odată cu el, o lume. Iar acest lucru are un singur efect: îmbătrânirea demografică, adică creÅŸterea ponderii populaÅ£iei vârstnice în paralel cu diminuarea populaÅ£iei tinere. Fapt care nu are nici o legătură cu îmbătrânirea individului, ci cu scăderea fertilităţii ÅŸi creÅŸterea speranÅ£ei de viaţă la vârste avansate. Pentru simpla înlocuire în timp a populaÅ£iei, o femeie ar trebui să nască 2,1 copii. În prezent, în România o femeie naÅŸte în medie 1,3 copii.
85 de vârstnici la 100 de adulÅ£i
Comparativ cu ţările din Uniunea Europeană, populaÅ£ia României are un grad de îmbătrânire mai scăzut decât cele mai multe dintre ţări. ExplicaÅ£iile sunt următoarele: pe de o parte, înainte de 1990, natalitatea a fost mai ridicată decât media europeană, iar, pe de altă parte, durata medie a vieÅ£ii în România se menÅ£ine încă printre cele mai scăzute în Europa.
O estimare privind anul 2050 arată că populaÅ£ia de 60 de ani ÅŸi peste ar urma să ajungă la circa 6,5 milioane. Ponderea populaÅ£iei de 60 de ani ÅŸi peste s-ar dubla, ajungând la aproape 40 la sută, ceea ce ar însemna că la 100 de persoane adulte ar reveni 85 de persoane vârstnice faţă de 34 astăzi, cu toate implicaÅ£iile asupra sistemelor de asigurări sociale ÅŸi medicale care decurg de aici.