Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Doljenii nu se mai grăbesc la căsătorie. Nici măcar stimulentul de 200 de euro nu-i mai determină să-şi lege viaţa „cu acte“ de partener, preferând concubinajul. Atenţie, însă, guvernanţii noştri se gândesc la toate şi pregătesc un nou cod civil care impune despăgubirea partenerului chiar şi în cazul ruperii logodnei...

Se pare că doljenii nu se mai îngrămădesc să spună „da“ în faţa ofiţerului de stare civilă. În 2008, numărul căsătoriilor înregistrate în judeţul Dolj au scăzut cu peste 3.500 faţă de anul precedent. În timp ce 7.626 de cupluri şi-au unit destinele la starea civilă, alte 697 de perechi au decis să-şi separe drumurile divorţând în 2007. După numai un an, doar 2.833 de cupluri doljene s-au căsătorit, iar alte 454 au divorţat.
„În anul 2007, de când a intrat în vigoare acordarea stimulentului la căsătorie de 200 de euro, mii de cupluri s-au înghesuit să-şi unească destinele, 4.330 de perechi fiind din mediul rural. După acel val de căsătorii, numărul celor care au ales să îşi pecetluiască relaţia cu un act a început să scadă simţitor. Anul trecut, numărul celor care s-au căsătorit a scăzut considerabil, respectiv 6,1 căsătorii la 1.000 de locuitori“, a precizat Mariana Tănase, directoarea executivă a Direcţiei Regionale de Statistică Dolj. În primele două luni ale acestui an, în judeţ au fost oficiate 304 căsătorii civile, 160 de cupluri fiind din mediul rural. În ceea ce priveşte statutul profesional al femeilor care s-au căsătorit în ultimul an, cele mai multe dintre ele au fost salariate - 45,1%, urmate la mică distanţă de doamnele casnice - 40,9%. În ceea ce-i priveşte pe bărbaţi, se pare că aceştia sunt „stâlpul financiar“ al familiei în Dolj, 58,7% dintre ei având un loc de muncă atunci când au decis să se căsătorească, iar 9,3% dintre ei având chiar propria afacere. Conform statisticilor doljene, se pare că unele persoane nu au încetat să îşi caute un nou partener oficial, în urma unui eşec finalizat prin divorţ. La începutul acestui an, 59 de bărbaţi divorţaţi s-au recăsătorit şi alte 55 de femei au spus „da“ pentru a doua oară sau chiar a treia oară.  

Frângi inimi, plăteşti...

Şi cum acest început de an a adus schimbări majore în mai toate domeniile sociale, nu a scăpat de reformă nici codul civil. Guvernanţii au pus în aceste zile la punct noul proiect al viitorului cod civil care introduce instituţia logodnei, care este „promisiunea reciprocă de a încheia căsătoria“, însă persoana care rupe logodna nu poate fi constrânsă „legal“ să şi încheie căsătoria. Un lucru e cert, rupi logodna, plăteşti... Logodnicul căruia nu-i mai surâde ideea să-şi pună pirostriile poate fi obligat la despăgubiri pentru cheltuielile făcute sau contractate în vederea căsătoriei (avansul de nuntă, plata lăutarilor, invitaţiile, rochia de mireasă sau, de ce nu, costumul de ginere trebuie achitate de cel care fuge de actul matrimonial)...

Cu copii sau nu, soţul părăsit poate cere despăgubiri

Şi cum modelul occidental este de bază şi pentru guvernanţii români, aceştia au prevăzut în noul proiect noutăţi şi în privinţa căsătoriei. Dacă porneşti în viaţă cu o avere consistentă, pe care vrei să o aperi chiar şi în cazul unui divorţ, poţi alege semnarea contractului prenupţial care poate fi de mai multe tipuri: separaţia de bunuri, comunitatea legală sau comunitatea convenţională. Regimul matrimonial ales este menţionat în actul de căsătorie de către ofiţerul de stare civilă. În plus, divorţul poate fi însă şi o sursă de bani în cazul în care soţul care se declară „basma curată“, care suferă un prejudiciu material sau moral prin desfacerea căsătoriei poate solicita despăgubire. Cel lăsat cu inimă frântă poate cere o prestaţie compensatorie pentru a înlocui „în măsura în care este posibil, diferenţele importante pe care divorţul le-ar determina în modul de viaţă al celui care o solicită“. Pe lângă acestea, cel părăsit după câţiva ani de convieţuire poate cere în instanţă chiar şi pensie alimentară, de divorţ, deşi cuplul nu are copii minori, faţă de actualul cod al familiei, care prevede ca pensia alimentară să fie acordată doar pentru întreţinerea copiilor minori, nu şi în cazul cuplurilor care divorţează, dar nu au copii.

„Noutăţile“ din proiectul viitorului cod civil, de pe vremea lui Carol al II-lea 

Aşa-zisele noutăţi apărute în proiectul viitorului cod civil se pare că s-au regăsit şi în Codul civil promovat în 1940 de regele Carol al II-lea, act care a fost suspendat de Ion Antonescu, suspendare menţinută şi de regimurile ulterioare.