Folosiţi-vă raţiunea la maximum

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Majoritatea omenilor aşteaptă în mod inconştient apariţia unei crize externe, cum ar fi falimentul, un jaf în plină stradă, incendierea propriei case, un divorţ sau un război, pentru a gândi cu întreg creierul.

Numărul de sinucideri scade în vreme de război, pentru că oamenii încep să se simtă suficient de folositori şi să descopere destule provocări în fiecare zi. Acest lucru îi încurajează să-şi pună la lucru în mod armonios ambele emisfere cerebrale. În vremuri cu mai puţine evenimente, oamenii au tendinţa de a aluneca în utilizarea exclusivă a uneia singure şi ajung să se simtă inutili.

Însă această utilizare pasivă greşită a creierului conduce la o viaţă reactivă, şi nu la una creativă. Atunci când Oliver Wendell Holmes a spus că „majoritatea oamenilor se duc în mormânt fără să fi dat ce aveau mai bun în ei“, putea la fel de bine să fi spus că foarte mulţi trăiesc doar în emisfera stângă a creierului lor. Când Thoresu spunea că „majoritatea oamenilor trăiesc o viaţă de disperare tăcută“. El descria felul în care arată viaţa atunci când te blochezi în liniaritatea şi îngustimea de gândire caracteristice emisferei stângi a creierului.

Însă ironia este că emisfera stângă a creierului şi-a câştigat o proastă reputaţie în mod nemeritat, din simplul motiv că oamenii rămân blocaţi acolo. Atunci când învaţă că emisfera stângă trebuie să intre în conexiune şi să rezoneze cu cea dreaptă, aceasta capătă o nouă funcţie şi o nouă forţă. În momentul în care oamenii rămân blocaţi în gândirea lineară, îngustă şi plată a emisferei stângi şi nu îşi activează niciodată creativitatea conţinută de emisfera dreaptă, îşi pierd gustul pentru viaţă. Emisfera dreaptă a creierului se trezeşte la viaţă noaptea, în timpul somnului, atunci când cea stângă doarme. Însă, este posibil să redobândim sinergia reciprocă a celor două emisfere, pe care o aveam în copilărie, şi în starea de trezie. Trebuie doar să o declanşăm punând emisfera stângă să intre în comunicare cu cea dreaptă. Asta se întâmplă atunci când facem dragoste, ne jucăm, scriem poezii, ţinem în braţe un copil sau ne confruntăm cu o ameninţare sau criză. Emisfera stângă îi comandă celei drepte să se trezească şi să se implice. Acum începem cu adevărat să gândim cu întregul creier, ceea ce psihologul Abraham Maslow numeşte „experienţe-limită“.

O maşină fermecată, inepuizabilă

Cele mai bune trei metode de a activa gândirea cu întregul creier sunt: 1) vizualizarea limpede a scopurilor de atins; 2) a munci cu plăcere; 3) a practica jocuri revitalizante. În loc să aşteptaţi să se producă o criză exterioară, creaţi-vă propriile jocuri motivante - scopuri şi ţinte de atins -, care vor face din dumneavoastră persoane din ce în ce mai motivate.

Adevăratul interes al studiilor asupra puterii emisferei stângi a creierului stă în sugestia existenţei unei baze neurologice a transformării personale. Posedăm o energie creativă nelimitată, pe care o putem folosi pentru a ne crea propria viaţă aşa cum ne dorim.

„De fapt, scrie Colin Wilson, putem învăţa să trăim la un nivel vital şi energetic extrem de ridicat. Acesta este rolul emisferei stângi a creierului. Perspectiva largă de care este capabilă îi dă capacitatea de a concentra energia. Cu toate acestea, îşi foloseşte de obicei doar o infimă parte din posibilităţi. Ar putea fi comparată cu un om care are la dispoziţie o maşină fermecată, ce fabrică monede de aur, astfel încât ar putea, dacă ar vrea, să achite datoria naţională şi să eradicheze sărăcia. Însă, este atât de leneş, încât nu se sinchiseşte să facă mai mult de două monede în 24 de ore - cât să-i ajungă până a doua zi... sau poate că nu e leneş: se teme doar să nu se epuizeze maşina. Dacă aşa stau lucrurile, teama este nejustificată. Maşina este fermecată şi nu poate fi epuizată“.

Cei mai mulţi oameni se raportează la emisfera dreaptă a creierului lor cu mirare. Ei îşi închipuie că inspiraţia „le vine“ din senin. „Azi-noapte am avut cel mai ciudat vis!“, spunem uneori, fără să ştim cât de mult control putem avea în mod real asupra acestei maşinării fermecate.