Mame fără indemnizaţie

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Vreme de 12 luni, proaspetele mămici n-au plătit impozit pe venituri profesionale. Acum a venit rândul statului să nu le acorde indemnizaţia de creştere a copilului, în valoare de 600 de lei. În acest context, un europarlamentar PSD acuză Guvernul României de discriminarea mamelor minore şi a celor fără loc de muncă.

Rovana Plumb, reprezentanta PSD-ului în Comisia de Muncă şi Afaceri Sociale, va sesiza Parlamentul European (PE) cu privire la modificarea Legii privind susţinerea financiară a mamelor. Aceasta prevede acordarea indemnizaţiei de creştere a copilului doar celor care au realizat venituri profesionale în ultimul an. Sunt discriminate astfel câteva categorii de persoane: cele care nu realizează venituri profesionale, adică studentele şi absolventele şomere sau angajate de puţin timp, mamele casnice, dar şi cele minore. Cazul fetiţei de 11 ani care a rămas însărcinată va deveni unul dintre exemplele ce pot fi folosite, tocmai pentru că nu este singular. Rovana Plumb a precizat că „în majoritatea statelor UE există o sumă fixă, alocată de guvern prin programul naţional de sprijinire a familiei, dedicată mamelor, fără a fi condiţionată de veniturile impozabile“, iar România este sub media UE privind cheltuielile pentru susţinerea familiei.

 

S-au întors la serviciu

 

În judeţul Dolj, pentru luna mai au primit indemnizaţia pentru creşterea copilului 4.013 persoane, la care s-au adăugat 486 de tinere mame, care au renunţat la concediul de maternitate de doi ani şi s-au întors la serviciu. În loc de 600 de lei, acestea primesc doar 100 de lei. Media pe primul trimestru este de 3.984 de dosare. „Mamele care n-au lucrat niciodată şi nu pot primi indemnizaţia de 600 de lei beneficiază totuşi, de la începutul acestui an, de alocaţia pentru copil, în valoare de 200 de lei. Aceasta se acordă lunar timp de doi ani“, a precizat directorul general al Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială, Florian Vlăescu.

 

Proiect respins

 

La începutul lunii, guvernanţii au respins un proiect legislativ prin care se intenţiona ca alocaţia fixă de 600 de lei să fie înlocuită cu un procent din venitul lunar net obţinut de persoana aflată în concediu de maternitate. Executivul şi-a motivat refuzul de a schimba modul de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru concediul de maternitate prin lipsa fondurilor: „Aplicarea prevederilor cuprinse în propunerea legislativă ar determina influenţe financiare asupra bugetului general consolidat, motiv pentru care iniţiatorii ar fi trebuit să prevadă sursa de acoperire a creşterii cheltuielilor“. În plus, „cuantumul actual al indemnizaţiei pentru creşterea copilului se majorează substanţial şi nu poate fi susţinut din punct de vedere financiar. În acest caz, influenţele bugetare ar depăşi cu mult posibilităţile de acoperire existente în prezent în bugetul de stat, având în vedere că există categorii de salariaţi ale căror venituri sunt mai mari de 1.280 de lei“, explicau, cu puţin timp în urmă, guvernanţii.

 

Posibilitate şi realitate

 

Proiectul de Lege nr. 181 prevede ca „persoanele care, în anul anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale nete de peste 1.280 de lei să beneficieze de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani, precum şi de o indemnizaţie lunară de 70% din venitul net lunar obţinut pentru primul an, respectiv 60% din venitul net lunar obţinut pentru cel de-al doilea an“. Legea în vigoare, nr.7/2007, pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 148 din 2005, prevede acordarea unui concediu pentru creşterea copilului de până la doi ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la trei ani, pentru persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit.