Părinţii adoptivi, dezbrăcaţi de lege

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Birocraţia mioritică toacă din nou nervii părinţilor adoptivi. După anchete şi luni de aşteptare, ei trebuie să se supună acum unei decizii a Curţii Constituţionale din 27 martie. Aceasta cere, în faza de încuviinţare a adopţiei, consimţământul părinţilor biologici şi implicit permite accesul celor din urmă la date despre familia adoptivă. Mii de persoane au semnat o petiţie prin care cer soluţionarea acestei probleme.

Pentru micuţii abandonaţi de părinţii naturali şi rămaşi singuri în casele de plasament, ca şi pentru cei care au încercat ani buni, cu tratamente nenumărate, să aducă pe lume un copil şi nu au reuşit, adopţia reprezintă singura soluţie. După luni de anchete, de monitorizare şi apoi de aşteptare, familia adoptivă trebuie să treacă acum peste un nou obstacol, ce pare a avea caracter permanent: teama că într-o zi copilul său va găsi la poarta şcolii o străină care-i va spune: „Eu sunt mama ta“. Sau gândul că oricând, la orice oră, cineva va suna la uşă şi va începe jocul şantajului. Totul a început pe 27 martie 2008, când Curtea Constituţională a emis decizia prin care se stabileşte un precedent ce ar putea descuraja adopţiile în România. Aceasta a admis o excepţie de neconstituţionalitate într-un caz din Timiş, în care un tată a contestat procedura de adopţie a fetiţei lui. Motivând că n-a ştiut de existenţa copilului, el a blocat procedura de înfiere, argumentând că nu i s-a cerut încuviinţarea. Curtea de Apel Timişoara i-a dat dreptate, la fel şi Curtea Constituţională. Efectul acestei decizii constă în accesul părinţilor naturali la dosarul de adopţie, transformându-i parte în proces, ei putând afla detalii despre familia care înfiază.

O bătaie de joc

„Acest lucru înseamnă că părinţii fireşti au dintr-o dată acces la dosarul familiei adoptatoare, cunosc cine sunt viitorii părinţi, adresa acestora şi locul de muncă, lucru incredibil şi extrem de periculos pentru evoluţia ulterioară a vieţii noii familii. Se încalcă astfel flagrant dreptul familiei adoptatoare la intimitate, una dintre condiţiile pe care le ridică orice familie care se încumetă la intrarea în procesul de adopţie fiind tocmai aceea a unei confidenţialităţi maxime“, a spus M.F., unul dintre craiovenii aflaţi pe ultima sută de metri în acest proces, îngrozit că liniştea noului său cămin poate fi oricând ameninţată.

Noua măsură îi vizează chiar şi pe cei aflaţi în plin proces de adopţie. Până la apariţia acestei decizii, părinţii fireşti erau citaţi (aveau calitate procesuală) doar la deschiderea procedurii de adopţie. „Nu este corect să vii cu o astfel de prevedere şi să o aplici familiilor care sunt deja implicate în procesul de adopţie şi care, prin aceste modificări, sunt puse în situaţia de a fi şantajabile şi de a li se tulbura liniştea oricând doreşte o mamă care nu a vrut, din varii motive, să mai ştie de copilul său. Este o bătaie de joc uriaşă, un abuz, cu atât mai mult cu cât, atunci când am fost chemaţi pentru potrivire, ni s-a spus că mama nu mai are nici o cale de atac, fiind decăzută definitiv din drepturile părinteşti“, a adăugat craioveanul.

Un pas până la şantajul emoţional

Chiar şi reprezentanţii Direcţiilor de protecţie a copilului, deşi obligaţi să aplice şi să respecte legea, reacţionează şi recunosc că această decizie duce la încălcarea principiului confidenţialităţii în procedura de adopţie. „Considerăm că acest demers legislativ nu contribuie la respectarea interesului superior al copilului de a avea o familie permanentă, câtă vreme descurajează familiile potenţial adoptatoare prin implicaţiile legăturii cu cea biologică (exprimarea consimţământului în schimbul unor servicii, şantaj emoţional, hărţuire etc.), consecinţe care pot decurge din comunicarea părinţilor fireşti a sentinţei de încuviinţare a adopţiei, sentinţă civilă care cuprinde identitatea şi adresa părinţilor adoptivi“, a declarat Corneliu Băloiu, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Dolj.

Plângerile şi protestele persoanelor implicate în acest proces au dus la discuţii între avocaţi şi reprezentanţii DGASPC, aceştia urmând să alcătuiască un memoriu pe care să-l înainteze Oficiului Român pentru Adopţii şi forumurilor de decizie, „în vederea elaborării unor metodologii, proceduri, astfel încât procesul de adopţie să fie mai uşor de parcurs“.

Cu memoriul la guvern

Sute de persoane din întreaga ţară s-au revoltat împotriva deciziei Curţii Constituţionale. Urmarea a fost un memoriu trimis Guvernului României, Oficiului Român pentru Adopţii (ORA) şi forumurilor competente, în care se menţionează, între altele: „Considerăm că modificările pe care ordonanţa intenţionează să le aducă legii periclitează grav spiritul acesteia, din perspectiva principiului interesului superior al copilului (...) Se încalcă, prin aceasta, principiul confidenţialităţii datelor familiei adoptatoare, stipulat în normele europene referitoare la adopţie, fapt care poate duce la şantajarea ulterioară a familiei adoptatoare, copilul putând fi expus unor traume emoţionale foarte grave“.

Semnatarii acuză astfel că sunt încălcate drepturile constituţionale ale familiei constituite prin adopţie. „Prin demersul nostru, dorim ca importanţa acestui principiu (cel al confidenţialităţii - n.r.) să fie recunoscută şi ca textul legii să stipuleze clar modalităţile prin care procedura judecătorească de încuviinţare a adopţiei va asigura protecţia datelor personale ale familiei adoptatoare“.

Clujenii au trecut la fapte

Urmare a Deciziei Curţii Constituţionale, la Cluj s-a înfiinţat Asociaţia ProAdopţia, care militează pentru promovarea şi protejarea familiei constituite prin adopţie şi pentru interesul superior al copilului. „Noi ţinem cont de un aspect moral şi social: e bine pentru copil ca el să decidă momentul în care vrea să-şi cunoască părinţii biologici, nu ca aceştia să-l hărţuiască. Convenţiile europene spun că, atunci când procesul adopţiei se finalizează, părinţii biologici nu mai ştiu nimic despre copil. Şi invers. Aşa este corect şi decent, lucru asigurat de altfel de vechea lege prin principiul confidenţialităţii“, a precizat Mircea Popescu, preşedintele Asociaţiei.

După ce au angajat o casă de avocatură din Bucureşti să analizeze cazul şi să propună soluţii, reprezentanţii Asociaţiei ProAdopţia au depus un memoriu la Ministerul de Justiţie, ORA, CSM şi guvern. „Acum se lucrează la noul proiect de lege, deşi s-a întârziat deja o lună. Între timp, fiecare instanţă, fiecare oraş judecă după cum cred de cuviinţă. La Cluj, s-au înţeles aceste lucruri şi părinţii biologici sunt convocaţi de instanţă în camere separate. La Craiova, părinţii care m-au sunat îmi spun cu disperare că se judecă la grămadă. De aceea sunt necesare prevederi speciale care să asigure confidenţialitatea datelor“, a mai spus acesta.

Din opiniile petiţionarilor

Remus B., din Timişoara: „Cunosc familii care au adoptat copii şi care sunt revoltate de ideea că pot să fie şantajate de părinţii naturali. Aceştia nu pot fi numiţi părinţi, după ce şi-au abandonat copiii. Pe ei nu-i interesează soarta acestora, ci doar să profite de pe urma lor. Avem atâţia micuţi în orfelinate şi noi punem numai piedici celor ce vor şi pot să-i ajute“.

**

Anca M., din Teleorman: „E aberant. În plus, nu ştiu unde mai sunt confidenţialitatea şi dreptul copilului la stabilitate fizică şi emoţională. Adopţiile ar trebui încurajate, iar noua reglementare nu ajută, ci, dimpotrivă, pune o piedică în realizarea lor. Lucrez în domeniul adopţiilor, iar părinţii adoptivi sunt disperaţi, în plus şi munca efectivă în astfel de cazuri este mult îngreunată. Cei care «gândesc» astfel de reglementări ar trebui să lucreze cu ele, nu să se aşeze comod în birouri şi să aştepte «fectele»“.

**

Gabriela M., din Bucureşti: „Nu mi se pare normal ca un copil să poată fi bulversat postadopţie de posibila apariţie a părintelui natural, ceea ce se încurajează prin modificarea acestei legi. În fond, ce poate obţine fostul părinte? Să ne şicaneze pe noi, părinţii adoptivi, şi să-l tulbure pe micuţ. Dă-i, Doamne, românului mintea de pe urmă!“.

**

Adrian P., din Australia: „Este o nebunie absolută! Nimeni nu se gândeşte la copii şi mai ales la şantajele pe care le pot aduce părinţii biologici?“.

Monica T., din Bucureşti: „Ceea ce este anormal - de ce mai este necesară furnizarea adreselor părinţilor biologici atâta timp cât au renunţat la copil în faţa instanţei“.

Ioana I., din Ploieşti: „Nu mi se pare normal acest lucru. Ar însemna ca familiile adoptatoare să trăiască mereu cu teama că vor vedea la uşa casei părinţii naturali ai copilului“.

**

Marcela V.: „Nu este normal ca aceia care au părăsit copilul, cu toate că au fost consiliaţi pentru a nu face această faptă, să aibă puterea de decizie în ceea ce priveşte încuviinţarea în vederea adopţiei. Atâta timp cât ei au renunţat la dreptul de a fi părinţi şi în acest sens a fost emisă o hotărâre judecătorească prin care copilul a devenit adoptabil, de ce mai este necesar încă o dată ca ei să fie cei care hotărăsc soarta micuţului? Ce se întâmplă dacă ei refuză, iar copilul este de aproape un an în încredinţarea părinţilor adoptivi şi el deja îi iubeşte şi îi ştie de mamă şi de tată? Unde este interesul copilului dacă aceia care l-au pedepsit lăsând-l singur în maternitate au dreptul să decidă pentru el?“.

**

Alina H., din Satu Mare: „E strigător la cer ce se întâmplă în ţara asta... Această lege i-ar descuraja pe cei care au intenţia să adopte. Deja e atât de complicat, dacă vor mai şi trăi cu grija că părinţii naturali pot să-i găsească... Să vedeţi apoi şantaj şi presiuni...“.