Generalul care a înşelat moartea

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Constantin Ispas are 83 de ani ÅŸi are gradul de general în armata română. Este preÅŸedintele AsociaÅ£iei Veteranilor de Război din judeÅ£ul Gorj. ViaÅ£a lui a fost o înÅŸiruire de întâmplări fericite. S-a ridicat din sărăcie ÅŸi a ajuns să ocupe funcÅ£ii importante în armata română, având prilejul să întâlnească oameni care au schimbat cursul istoriei.

 

La cei 83 de ani, Constantin Ispas este un fenomen. Se simte mai în putere ca niciodată. Are doar câteva fire de păr albe ÅŸi citeÅŸte fără ochelari. Lucrează în grădină sau în seră ÅŸi merge zilnic la biroul de la sediul AsociaÅ£iei Veteranilor de Război. Nu are probleme deosebite de sănătate. Parcă deÅ£ine secretul tinereÅ£ii fără bătrâneÅ£e. Constantin Ispas ne-a spus că iubirea a jucat un rol important în viaÅ£a lui: „Eu nu vreau să încurajez comportamente nesănătoase, dar activitatea hormonală are un rol foarte important în menÅ£inerea sănătăţii fizice ÅŸi psihice. Am avut norocul să am o soÅ£ie care nu mă întreba unde am fost ÅŸi ce am făcut. De asemenea, dragostea faţă de flori, de oameni, de natură ÅŸi de viaţă, în definitiv, are un rol foarte important“.

A plecat desculţ la Bucureşti

A venit pe lume pe 23 august 1925, în comuna TurcineÅŸti, într-o familie de ţărani săraci lipiÅ£i pământului, care se ocupau cu creÅŸterea animalelor ÅŸi munceau la cei înstăriÅ£i pentru a-ÅŸi asigura cele necesare traiului. Constantin Ispas a avut o copilărie chinuită. A muncit de mic, pentru ca să poată supravieÅ£ui. Sărăcia ÅŸi tristeÅ£ea îl copleÅŸeau. ToÅ£i membrii familiei mâncau la o masă rotundă cu trei picioare, dintr-o strachină făcută din pământ, un singur fel de mâncare cu mămăligă caldă. DeÅŸi familia lui făcea eforturi mari pentru a-l Å£ine la ÅŸcoală, de multe ori mergea nemâncat, doar cu o bucată de mămăligă ÅŸi o ceapă în traistă. Se izola de ceilalÅ£i copii, pentru a nu fi văzut în timp ce mânca merindele puse de mama lui. Pentru că sărăcia devenea tot mai apăsătoare, părinÅ£ii i-au cerut să meargă argat la un moÅŸier din satul vecin. A muncit o perioadă ca slugă. Întors acasă într-o zi de Sfânta Marie, viaÅ£a avea să i se schimbe. Tatăl său a primit vizita unui fost coleg de ÅŸcoală, ajuns ofiÅ£er în armata română, care, la finalul întâlnirii, l-a întrebat dacă îl lasă pe copilul în vârstă atunci de 13 ani să meargă cu el la BucureÅŸti. Căpitanul Traian Diaconescu avea să devină mentorul său. A plecat către o nouă lume, desculÅ£ ÅŸi îmbrăcat doar cu o cămaşă din cânepă lungă până la glezne. AÅŸa îÅŸi începea Constantin Ispas drumul către o nouă viaţă. „Am plecat desculÅ£ la BucureÅŸti, pentru că mama mi-a spus că nu am nevoie, că în Capitală este «trotal». Am fost copil de trupă“, a povestit Constantin Ispas. După câÅ£iva ani a plecat pe front, în Basarabia. A scăpat ca prin minune de la moarte, dar a fost rănit, iar apoi s-a îmbolnăvit de tuberculoză.

S-a întâlnit cu Stalin

Cariera militară a reînceput în anul 1948, când, miraculos, toate bolile de care suferea au dispărut. A fost încorporat la Regimentul 5 Artilerie Grea, din BraÅŸov. Norocul i-a surâs din nou ÅŸi a fost selecÅ£ionat pentru a urma cursurile Åžcolii militare de subofiÅ£eri politici. A terminat ca ÅŸef de promoÅ£ie, după care a fost avansat rapid, ajungând la gradul de locotenent, ÅŸi în final la Marele Stat Major al armatei. S-a bucurat de aprecierea ofiÅ£erilor bătrâni ÅŸi, cu ajutorul lor, a ajuns ÅŸef al SecÅ£iei de Mobilizare. În anul 1953 a fost admis la Facultatea de Arme Întrunite din cadrul Academiei Militare, unde, după terminarea celor trei ani de studii, a rămas să-ÅŸi desfăşoare activitatea ca lector adjunct. Mereu deschis către noile ÅŸtiinÅ£e ÅŸi dispus să înveÅ£e, Constantin Ispas a fost desemnat să se ocupe de realizarea unor sisteme informatice pentru toate categoriile de arme, fiind mutat ca ofiÅ£er cu automatizarea într-un organism nou: SecÅ£ia de cercetări ÅŸtiinÅ£ifice pentru mecanizarea ÅŸi automatizarea conducerii trupelor în cadrul Statului Major al armatei. A publicat mai multe cărÅ£i de specialitate ÅŸi a reuÅŸit să devină un nume respectat în armata română. În perioada următoare a lucrat la sistemul informatic al armatei, intrând în legătură cu persoane foarte importante. A fost numit apoi în funcÅ£ia de ÅŸef al SecÅ£iei Sistemelor Informatice Teritoriale. Din această postură, s-a întâlnit cu oameni care au schimbat istoria, cum ar fi Stalin, dar bătrânul general nu vrea să vorbească despre aceste lucruri: „Nu pot să spun prea multe lucruri. Am avut multe întâlniri cu oameni deosebit de importanÅ£i. M-am întâlnit ÅŸi cu Stalin“, a menÅ£ionat generalul.

Generalul Ispas a devenit primar al comunei natale

I s-a propus să plece la Moscova, dar a declinat oferta, preferând să se retragă la Târgu Jiu, în funcÅ£ia de comandant al Centrului Militar JudeÅ£ean, unde a activat până a ieÅŸit la pensie. A luat, din nou, cea mai bună decizie, întrucât cel plecat în locul lui s-a întors în Å£ară după numai câteva luni, în sicriu.

Evenimentele din decembrie 1989 l-au adus în postura de primar al comunei natale, TurcineÅŸti. A ocupat această funcÅ£ie timp de trei ani, fără a primi salariu, perioadă în care a realizat foarte multe lucruri pentru comunitate, cum ar fi construcÅ£ia dispensarului din centrul localităţii ÅŸi asfaltarea drumului. A refuzat să intre în politică ÅŸi nu a candidat la alegeri, retrăgându-se din funcÅ£ia de primar. „Imediat după revoluÅ£ie, au fost niÅŸte vremuri foarte tulburi. Oamenii din localitate au vrut ca eu să devin primar. Am fost primar timp de mai mulÅ£i ani, dar nu am primit nici un leu salariu. S-au făcut multe lucruri importante în perioada respectivă, cum ar fi drumul ÅŸi dispensarul. Nu am primit salariu pentru că eram pensionar“, a mai spus Constantin Ispas.

A conceput biografiile a 150 de personalităţi

Generalul Constantin Ispas a fost mereu înclinat către cultură. Ultima parte a existenÅ£ei sale ÅŸi-a dedicat-o evidenÅ£ierii vieÅ£ilor marilor militari gorjeni. A dorit ca aceÅŸtia să nu rămână acoperiÅ£i de negura istoriei, iar faptele lor să fie cunoscute de toată lumea. A reuÅŸit să scrie mai multe volume care cuprind biografiile a peste 150 de personalităţi ale armatei române. O muncă de documentare colosală pe care a reuÅŸit să o ducă la bun sfârÅŸit. Acum ÅŸi-a propus să adune date despre toÅ£i eroii localităţilor din judeÅ£ul Gorj ÅŸi să-i publice într-o carte.