Teatrul e un domeniu în care mulţi tineri îşi doresc de mici o carieră. Unii renunţă la visul lor pentru că „e greu să reuşeşti“, alţii îşi iau inima în dinţi şi pornesc pe drumul unde scena şi publicul sunt două elemente esenţiale.
Culise, costume, machiaj şi multe ore de repetiţie. Pentru Patricia Ionescu, o tânără craioveancă de 21 de ani, aceste elemente au devenit aproape o rutină. Este studentă în anul III la Departamentul de Artă Teatrală de la Facultatea de Litere din Bănie şi spune zâmbind că şi-a dorit de când se ştie să devină actriţă, să intre în pielea mai multor personaje. „Pasiunea pentru teatru a luat naştere în copilărie. Fiecare copil spune că atunci când o să fie mare o să se facă doctor, profesor etc. Eu am spus că o să mă fac actriţă“, povesteşte tânăra.
Tot de mică, Patricia a vizitat culisele sălii „I.D. Sîrbu“ de la Teatrul Naţional „Marin Sorescu“. Acolo, decorurile, arlechinii şi luminile au fascinat-o, iar după ce a terminat liceul a mers la examenul de admitere de la Departamentul de Artă Teatrală din Craiova. „Eram hotărâtă să plec în Bucureşti şi să urmez facultatea acolo, dar întâmplător am ajuns la cursurile de pregătire pentru examenul la Teatru din Craiova. Acolo l-am cunoscut pe Alexandru Boureanu, cel care avea să îmi fie profesor. Mi-a plăcut cum gândea şi cum explica ce înseamnă actoria, aşa că am decis să rămân aici“, a mai spus Patricia.
Tânăra e conştientă că meseria de actor nu oferă stabilitate financiară, dar mai ştie că în prezent nici un domeniu nu este sigur. În teatru are, însă, şansa să facă ceea ce îi place, să lucreze în echipă şi să pună în fiecare zi „câte o cărămidă la construcţia unui personaj“.
Facultate şi improvizaţie
Pe lângă personajele pe care le interpretează în timpul facultăţii, Patricia face parte şi din Improshow, un spectacol de improvizaţie pus la cale de compania Teatrulescu, în clubul „Scena 8“ din Craiova. Acolo, o dată la două săptămâni, tânăra împreună cu alţi colegi studenţi, dar şi cu actori sunt „la mâna publicului“. Spectacolul se naşte chiar sub ochii lor pentru că temele sunt date de oamenii din sală. Oricât de mult ar repeta, situaţiile pot şi sunt, de cele mai multe ori, neprevăzute. „Improshow-ul înseamnă improvizaţie, iar noi trebuie să fim concentraţi în permanenţă. Avem deja un public fidel, iar amuzamentul vine din încercările noastre de a face faţă solicitărilor“, completează tânăra.
Patricia e sigură că nimic nu o face mai fericită ca emoţiile unui spectacol sau repetiţiile care uneori se termină la ore târzii ale serii. „Mereu am cochetat cu arta şi nu pot spune exact de ce am ales actoria. Poate că îmi doresc să fiu mereu apreciată, să fac în fiecare zi altceva sau poate această meserie îmi oferă libertate“, încheie, tot cu zâmbetul pe buze, Patricia.
