« Alte articole din categoria Cultura
Unii oameni se afirmă în viaţă într-o singură direcţie, de regulă legată de profesia lor. Alţii desfăşoară activităţi ştiinţifice, dar şi activităţi utile imediat comunităţii. Unii oameni se bucură de recunoaştere din partea semenilor doar o vreme. Alţii, multă vreme după trecerea în nefiinţă. Iată povestea unui om complex: deschizător de drumuri - ca matematician, inginer-creator de şcoală politehnică, susţinător al tinerilor talentaţi, susţinător al sportului - ca om de cultură. În plus, este recunoscut şi omagiat de posteritate.
Traian Lalescu s-a născut pe 12 iulie 1882, în Bucureşti, fiind o personalitate proeminentă a şcolii matematice româneşti, cu contribuţii în multiple domenii ale matematicii pure şi aplicate. Tatăl său a fost funcţionar de bancă, originar din comuna Cornea, judeţul Caraş-Severin, iar mama era ardeleancă. Studiile primare le-a făcut în Bucureşti, primele două clase gimnaziale - în Craiova, următoarele două clase - la Roman, studiind apoi, din clasa a V-a, la Liceul Internat din Iaşi. Pe tot parcursul studiilor sale, Traian Lalescu a fost premiantul I al clasei şi premiantul de onoare al şcolii, devenind încă din clasa a VI-a corespondent al Gazetei Matematice. După terminarea liceului, în toamna anului 1900, Traian Lalescu a dat examen de admitere la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti, reuşind primul, dar după trei ani se retrage şi se înscrie la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti, Secţia de Matematici. Printre profesorii săi se numărau Gheorghe Ţiţeica, Anton Davidoglu, Spiru Haret, Nicolae Coculescu şi Emil Pangrati. Obţine titlul de licenţiat în matematică în 1905, după care pleacă la Paris. Pe 28 februarie 1908 şi-a susţinut, la Sorbona, teza de doctorat cu titlul „Sur l’equation de Volterra“, care va fi considerată prima contribuţie de seamă în domeniul ecuaţiilor integrale şi prin aceasta unul dintre fondatorii teoriei ecuaţiilor integrale. Ilustrul matematician Volterra a fost atât de impresionat de lucrarea lui Traian Lalescu încât a introdus rezultatele acesteia în propria sa lucrare, intitulată „Lecţii asupra ecuaţiilor integrale şi integro-diferenţiale“. Reîntors în ţară, funcţionează în învăţământul mediu la Giurgiu şi Bucureşti, la Seminarul Central şi la Gimnaziul „Gheorghe Şincai“. A publicat în 1911 cel dintâi tratat din lume asupra ecuaţiilor integrale, intitulat „Introducere la teoria ecuaţiunilor integrale“, Editura Hermann Fils-Paris. În 1921 a editat la Timişoara „Revista Matematică“. Între 1920 şi 1927 a scris „Tratat de geometrie analitică“, în patru volume. Traian Lalescu este autorul unei monografii intitulate „Geometria triunghiului“ şi al unor studii originale privind funcţiile spline. A elaborat studii în domeniile ecuaţiilor funcţionale, seriilor trigonometrice, fizicii matematice, geometriei, algebrei, istoriei matematicii.
Lalescu şi ingineria electrică
Spirit practic, Traian Lalescu a fost atras de inginerie. A fost, o vreme, după 1912, asistent la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele, dar a urmat, în 1915, şi un curs de electricitate, predat de Nicolae Vasilescu-Karpen, pe care l-a continuat, între 1918 şi 1919, la Şcoala Superioară de Electricitate din Paris. În perioada şederii la Paris, a obţinut şi diploma de inginer la Şcoala Superioară de Electricitate. În 1920, el convinge Ministerul Lucrărilor Publice să înfiinţeze o Şcoală Politehnică şi la Timişoara. 15 noiembrie 1920 este data înfiinţării Şcolii Politehnice la Timişoara care, iniţial, a avut două secţii de specialitate: Electromecanică, respectiv Mine, şi Metalurgie, funcţionând cu 15 cadre didactice şi 117 studenţi. Traian Lalescu a fost primul Rector al acesteia (1920-1921), predând ca titular la catedra de Analiză Matematică şi suplinind şi catedra de Electricitate.
Mai mult decât un om al ştiinţelor exacte
Viziunea lui Traian Lalescu depăşea graniţele matematicii. El a generat un stil de viaţă, a creat modele pentru cei tineri. Desena frumos, cânta la violoncel, traducea din italiană. A fost bun prieten cu Tonitza, Medrea sau Zamfiropol-Dall. Câţiva ani a găzduit un tânăr bănăţean, student la Belle Arte, în talentul căruia a crezut şi căruia i-a dat o odaie cu faţa la răsărit, ca să aibă lumină când picta. Acesta a fost marele pictor de mai târziu - Corneliu Baba. În februarie 1916, din iniţiativa unui grup de studenţi şi profesori din Capitală, a luat fiinţă Clubul Universitar Bucureşti, ulterior Sportul studenţesc, iar Traian Lalescu a fost primul preşedinte. În acea perioadă era membru în Comitetul Central al forului conducător al sportului românesc. El a iniţiat şi înfiinţarea unei grupări sportive a Şcolii Politehnice din Timişoara.
În 1919, fiind la Paris, publică „Le problème ethnographique du Banat“, din care răzbat spiritul patriotic şi dragostea lui pentru Banatul din care provenea prin rădăcinile tatălui său.
În anii 1918 - 1919, ca trimis al Guvernului României la Paris, a susţinut unirea tuturor românilor. A scris numeroase lucrări privind istoria matematicii în România. Printre acestea, „Viaţa şi activitatea lui Gheorghe Lazăr“, „Mecanica socială a d-lui Spiru Haret“ şi „Trigonometria drept lineară“, concepută de Gheorghe Lazăr cu aproape un secol în urmă.
A fost deputat de Caransebeş şi raportor general al bugetului statului, pentru anul 1925, în guvernarea Brătianu.
Omagierea memoriei sale
În 1927 s-a îmbolnăvit de pneumonie, pe care a încercat să o trateze, fără succes, la Nisa, pe coasta însorită a Mediteranei. Moare de pneumonie la 15 iunie 1929 în Bucureşti, la numai 47 de ani, în plină putere ştiinţifică. Pentru a omagia personalitatea sa, numeroase licee din ţară se numesc „Traian Lalescu“, iar câte o stradă din Timişoara, Craiova, Reşiţa, Oradea poartă numeleTraian Lalescu.
Începând din 1985 a fost organizat anual un concurs interjudeţean de matematică, pentru elevii de gimnaziu şi liceu din judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. În mediul universitar se organizează concursuri de Mecanică teoretică, de Bazele electrotehnicii care poartă numele de „Traian Lalescu“.
In memoriam Traian Lalescu
În 2007, cu ocazia sărbătoririi a 125 de ani de la naşterea lui Traian Lalescu, Imprimeria română a emis o medalie omagială, iar la Editura „Curtea veche“ a apărut volumul „Traian Lalescu - un nume peste ani“, îngrijit de Smaranda Ecaterina Lalescu. La intrarea în Politehnica din Timişoara este plasat bustul său.
Gazeta de Sud nu este responsabilă juridic pentru conținutul textelor de mai jos. Comentariile care conțin amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste nu sunt permise.
Mesajele care au autorul marcat cu roșu sunt scrise din redacția Gazeta de Sud.


Timpul de 30 zile în care puteați adăuga comentarii la articol a expirat.