(Ediţie din arhivă) Anul 15, nr. 4694. Sâmbătă, 23 Ianuarie 2010
RSS
-
Publicitate
-
Arhiva
« Alte articole din categoria Cultura
File din istoria ştiinţei
Ilie Murgulescu, fiu de ţăran din Dolj, preşedinte al Academiei Române
Cultura - Gheorghe MANOLEA(citeste alte articole de acelasi autor »)
Ilie Murgulescu, o personalitate remarcantă
Versiunea pentru tiparire
Marimea textului: 
Din timp în timp, apare în lumea noastră câte un tânăr cu o forţă intelectuală remarcabilă. Unii provin din familii de învăţători sau din familii de oameni cu carte. Alţii vin dintr-un sat modest, în care învăţătorul şi preotul au fost oamenii cu cea mai multă carte, dar care s-au ocupat de educarea copiilor, i-au selectat pe cei cu potenţial intelectual şi i-au îndrumat spre şcoli înalte. Uneori, părinţii acestor copii au înţeles repede că trebuie să facă eforturi financiare pentru a-i trimite la şcoli înalte. Alţii, poate mai săraci, au avut nevoie de insistenţa învăţătorului ca să-l suie pe copil în car şi să-l ducă până în cel mai apropiat oraş pentru a-l înscrie la liceu. Ştiu multe istorii de acest fel. Pe unii dintre oamenii care au parcurs acest drum i-am cunoscut. Pe alţii nu i-am cunoscut personal, dar i-am urmărit în presa vremii mele. Unul dintre aceştia a pornit dintr-un sat modest din Dolj, a învăţat la Craiova şi la Cluj, a muncit la Timişoara, iar apoi a mers la Bucureşti pentru a fi rector, pentru a fi ministru, pentru a deveni academician. Acest om s-a numit Ilie Murgulescu.
Spre culmile succesului
Ilie Murgulescu s-a născut pe 27 ianuarie 1902, în comuna Cornu, judeţul Dolj. După absolvirea şcolii primare din comuna natală urmează cursurile Gimnaziului „Fraţii Buzeşti“ şi Liceului „Carol I“ din Craiova. Cu mai multe ocazii, Ilie Murgulescu a evocat cu recunoştinţă modul în care învăţătorul din comună l-a convins pe tatăl său să-l trimită la Craiova, pentru a-şi continua studiile.
A urmat, între 1922 şi 1928, cursurile Facultăţii de Ştiinte a Universităţii româneşti „Regele Ferdinand I“ din Cluj. Această universitate fusese înfiinţată la 12 mai 1919, imediat după Marea Unire, şi s-a numit Universitatea „Daciei superioare“, iar apoi, din 1 februarie 1920, s-a numit Universitatea „Regele Ferdinand I“. Din 1926, fiind încă student, şi-a început activitatea didactică la Cluj, unde a funcţionat până în 1945.
Din 1945 a fost profesor la Institutul Politehnic din Timişoara, pe care îl va conduce, în calitate de rector, între 1947 şi 1948.
În noiembrie 1947 a fost numit, alături de alte cadre didactice din ţară, în primul Consiliu Profesoral provizoriu al Facultăţii de Agronomie din Craiova. La întrunirile Consiliului Profesoral s-au definitivat planurile de învăţământ, specializările şi catedrele didactice ale Facultăţii de Agronomie din Craiova.
Din 1949 este numit rector al Universităţii din Bucureşti, funcţie pe care o va ocupa până în 1950. A fost ministru al învăţământului (1953-1956) şi al învăţământului şi culturii (1960- 1963).
După obţinerea în 1930, cu „Magna cum Laude“ a titlului de doctor în chimie, efectuează un stagiu de cercetare, între 1932 şi 1933, la Universitatea din Leipzig. În laboratorul de fotochimie condus de profesorul Fritz Weigert s-a documentat asupra metodelor optice aplicate în chimie şi fotochimie. Cercetările ştiinţifice efectuate de profesorul Murgulescu în domeniul chimiei fizice au abordat teme legate de: structură moleculară şi spectroscopie, cinetică chimică, termodinamică chimică, electrochimie, radiochimie, chimie anorganică şi analitică. A efectuat, de asemenea, cercetări în domeniul cineticii chimice, combinaţiilor complexe ale tiosulfaţilor de argint şi cupru în prezenţa cationilor de sodiu, potasiu şi amoniu. În domeniul chimiei analitice, Ilie Murgulescu a stabilit noi metode pentru determinarea mercurului, a fost primul care a utilizat acidul ortoclorbenzoic în alcalimetrie şi acidimetrie, a stabilit noi metode conductometrice pentru titrarea molibdaţilor şi wolframaţilor utilizând azotatul de argint, precum şi a ionilor complecşi cianici ai fierului, aducând contribuţii la teoria proceselor de precipitare în analiza fizico-chimică. A publicat studii privind punctul de echivalenţă în titrimetrie şi determinarea potenţialului normal de electrod.
A avut contribuţii în domeniul reacţiilor redox, al descompunerii termice a metanului. A inventat pocedeul de polimerizare a acrilonitrilului.
Recunoaşterea valorii
Pentru activitatea sa ştiinţifică a fost distins cu Medalia de Aur a celui de al 39-lea Congres Internaţional de Industrie Chimică (1970). Profesorul Murgulescu a fost ales membru al Academiei Române în 1948, recunoscându-se astfel valoarea lucrărilor sale ştiinţifice. A fost ales vicepreşedinte (1959-1963) şi preşedinte al Academiei (1963-1966).
A contribuit, prin personalitatea sa, la reîncadrarea unor mari personalităţi în învăţământul universitar. Este vorba de George Călinescu, Tudor Vianu, Ion Zamfirescu, Constantin D. Papastate şi de mulţi alţii. Iată ce spunea, într-un interviu, Nicolae Şerban Tanaşoca, istoric român: „Era ultima mare «purificare» a studenţimii, cea din 1959, când foarte mulţi tineri cu origine zisă nesănătoasă au fost exmatriculaţi. Am tot făcut memorii fără răspuns la autorităţi până ce, în primăvara anului 1960, a venit în fruntea ministerului învăţământului Ilie Murgulescu... şi acest nou ministru ne-a reînmatriculat aproape pe toţi. Ilie Murgulescu era socotit pe vremea aceea un nou Spiru Haret“.
A avut un rol important în înfiinţarea la Craiova a Centrului de Studii Socio-Umane al Academiei Române, a Editurii Scrisul Românesc şi a revistei Ramuri.
Începând cu anul 1977 a fost marginalizat de mai-marii vremii pentru că s-a opus ca Institutul de chimie-fizică să nu mai fie coordonat de Academia Română. Spre bucuria lui Ilie Murgulescu, în 1990, acest institut a revenit în cadrul Academiei.
Soţia sa, Elena Murgulescu, a fost profesoară de matematică la Politehnica din Bucureşti, autoare a mai multor cărţi de specialitate, printre care „Geometrie analitică şi diferenţială“, publicată de Editura Didactică şi Pedagogică în 1965.
Ca recunoaştere a realizărilor sale ca profesor şi cercetător, Academia Română a decis ca Institutul de chimie fizică din Bucureşti să poarte numele „Ilie Murgulescu“, iar Universitatea din Bucureşti a numit sala de curs în care a predat chimia-fizică timp de 23 de ani, Amfiteatrul „Acad. Ilie Murgulescu“. Un liceu din Craiova poartă numele „Ilie Murgulescu“.
S-a stins din viaţă pe 28 octombrie 1991 în Bucureşti.
Acesta este drumul pe care l-a parcurs, în 89 de ani, Ilie Murgulescu din satul Cornu-Dolj.
Spre culmile succesului
Ilie Murgulescu s-a născut pe 27 ianuarie 1902, în comuna Cornu, judeţul Dolj. După absolvirea şcolii primare din comuna natală urmează cursurile Gimnaziului „Fraţii Buzeşti“ şi Liceului „Carol I“ din Craiova. Cu mai multe ocazii, Ilie Murgulescu a evocat cu recunoştinţă modul în care învăţătorul din comună l-a convins pe tatăl său să-l trimită la Craiova, pentru a-şi continua studiile.
A urmat, între 1922 şi 1928, cursurile Facultăţii de Ştiinte a Universităţii româneşti „Regele Ferdinand I“ din Cluj. Această universitate fusese înfiinţată la 12 mai 1919, imediat după Marea Unire, şi s-a numit Universitatea „Daciei superioare“, iar apoi, din 1 februarie 1920, s-a numit Universitatea „Regele Ferdinand I“. Din 1926, fiind încă student, şi-a început activitatea didactică la Cluj, unde a funcţionat până în 1945.
Din 1945 a fost profesor la Institutul Politehnic din Timişoara, pe care îl va conduce, în calitate de rector, între 1947 şi 1948.
În noiembrie 1947 a fost numit, alături de alte cadre didactice din ţară, în primul Consiliu Profesoral provizoriu al Facultăţii de Agronomie din Craiova. La întrunirile Consiliului Profesoral s-au definitivat planurile de învăţământ, specializările şi catedrele didactice ale Facultăţii de Agronomie din Craiova.
Din 1949 este numit rector al Universităţii din Bucureşti, funcţie pe care o va ocupa până în 1950. A fost ministru al învăţământului (1953-1956) şi al învăţământului şi culturii (1960- 1963).
După obţinerea în 1930, cu „Magna cum Laude“ a titlului de doctor în chimie, efectuează un stagiu de cercetare, între 1932 şi 1933, la Universitatea din Leipzig. În laboratorul de fotochimie condus de profesorul Fritz Weigert s-a documentat asupra metodelor optice aplicate în chimie şi fotochimie. Cercetările ştiinţifice efectuate de profesorul Murgulescu în domeniul chimiei fizice au abordat teme legate de: structură moleculară şi spectroscopie, cinetică chimică, termodinamică chimică, electrochimie, radiochimie, chimie anorganică şi analitică. A efectuat, de asemenea, cercetări în domeniul cineticii chimice, combinaţiilor complexe ale tiosulfaţilor de argint şi cupru în prezenţa cationilor de sodiu, potasiu şi amoniu. În domeniul chimiei analitice, Ilie Murgulescu a stabilit noi metode pentru determinarea mercurului, a fost primul care a utilizat acidul ortoclorbenzoic în alcalimetrie şi acidimetrie, a stabilit noi metode conductometrice pentru titrarea molibdaţilor şi wolframaţilor utilizând azotatul de argint, precum şi a ionilor complecşi cianici ai fierului, aducând contribuţii la teoria proceselor de precipitare în analiza fizico-chimică. A publicat studii privind punctul de echivalenţă în titrimetrie şi determinarea potenţialului normal de electrod.
A avut contribuţii în domeniul reacţiilor redox, al descompunerii termice a metanului. A inventat pocedeul de polimerizare a acrilonitrilului.
Recunoaşterea valorii
Pentru activitatea sa ştiinţifică a fost distins cu Medalia de Aur a celui de al 39-lea Congres Internaţional de Industrie Chimică (1970). Profesorul Murgulescu a fost ales membru al Academiei Române în 1948, recunoscându-se astfel valoarea lucrărilor sale ştiinţifice. A fost ales vicepreşedinte (1959-1963) şi preşedinte al Academiei (1963-1966).
A contribuit, prin personalitatea sa, la reîncadrarea unor mari personalităţi în învăţământul universitar. Este vorba de George Călinescu, Tudor Vianu, Ion Zamfirescu, Constantin D. Papastate şi de mulţi alţii. Iată ce spunea, într-un interviu, Nicolae Şerban Tanaşoca, istoric român: „Era ultima mare «purificare» a studenţimii, cea din 1959, când foarte mulţi tineri cu origine zisă nesănătoasă au fost exmatriculaţi. Am tot făcut memorii fără răspuns la autorităţi până ce, în primăvara anului 1960, a venit în fruntea ministerului învăţământului Ilie Murgulescu... şi acest nou ministru ne-a reînmatriculat aproape pe toţi. Ilie Murgulescu era socotit pe vremea aceea un nou Spiru Haret“.
A avut un rol important în înfiinţarea la Craiova a Centrului de Studii Socio-Umane al Academiei Române, a Editurii Scrisul Românesc şi a revistei Ramuri.
Începând cu anul 1977 a fost marginalizat de mai-marii vremii pentru că s-a opus ca Institutul de chimie-fizică să nu mai fie coordonat de Academia Română. Spre bucuria lui Ilie Murgulescu, în 1990, acest institut a revenit în cadrul Academiei.
Soţia sa, Elena Murgulescu, a fost profesoară de matematică la Politehnica din Bucureşti, autoare a mai multor cărţi de specialitate, printre care „Geometrie analitică şi diferenţială“, publicată de Editura Didactică şi Pedagogică în 1965.
Ca recunoaştere a realizărilor sale ca profesor şi cercetător, Academia Română a decis ca Institutul de chimie fizică din Bucureşti să poarte numele „Ilie Murgulescu“, iar Universitatea din Bucureşti a numit sala de curs în care a predat chimia-fizică timp de 23 de ani, Amfiteatrul „Acad. Ilie Murgulescu“. Un liceu din Craiova poartă numele „Ilie Murgulescu“.
S-a stins din viaţă pe 28 octombrie 1991 în Bucureşti.
Acesta este drumul pe care l-a parcurs, în 89 de ani, Ilie Murgulescu din satul Cornu-Dolj.
Primeste zilnic prin e-mail cele mai importante stiri din Oltenia. Aboneaza-te acum la newsletter! »
Notează articolul.
Nota curentă: 5.0 din 25 voturi
Nota curentă: 5.0 din 25 voturi
Comentarii
Gazeta de Sud nu este responsabilă juridic pentru conținutul comentariilor. Mesajele care conțin amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste nu sunt permise.
- de doi:
Ilie Murgulescu , Mircea Malita, un pic Stefan Balan, iar mai nou , rectorul de la Cluj, in rest..... ce ministri buni am avut ? Mihail Sora nu se pune, nici n-a stat in Romania, mai mult la Paris. Nu cred ca vom mai avea curand un ministru care sa iubeasca invatamantul. Uitati-va la Abramburica, ea a slujit partidul, nu invatamantul, iar Funeriu va juca cum ii va canta Bocu, sau Basica. Cu bani sa cumperi o diploma de licenta?! Crima!! Si sa vedeti cand acesti "scoliti" pe bani vor ajunge si in posturi de conducere, toti vom avea mult de suferit. Ex. Sexi Dabuleanca- Ins.Sc. Gen. la Dj, ce-a facut in afara de a schimba inspectorii si pe directori fara sa tina cont de competente, ci doar de culoarea politica. De acum se va tine cont doar de apartenenta politica, de competenta n-o sa se mai pomeneasca, pentru ca guvernantilor le trebuie votanti, multi , foarte multi votanti, iar pentru asta incalca orice regula de bun simt. Ma opresc. Deja imi crescu tensiunea. - de şi eu:Şi eu cunosc tot un fiu de ţăran, tot dintr-un sat oltean, de profesie cizmar, care a ajuns nu preşedintele Academiei, ci preşedintele României !!!
- de Pt.2:"Presedintele"pe care-l cunosti mata nu era oltean,ci din judetul OLT!Nu mai confundati:regiunea Oltenia nu cuprindea si actualul judet Olt.
- de pt. nr. 3:După ştiinţa matale, judeţul Olt aparţinea Moldovei ! Dar printr-o minune, a fost mutat din Moldova de o parte şi alta a râului Olt, în sudul ţării !!! Matale, ai studiat la şcoală după manualul de geografie tipărit în ţara noastră ?! Eu am apucat şi perioada cu regiunile, că nu sunt tocmai tânăr şi ştiu prea bine că jumătate din jud. Olt (partea de sud) aparţinea regiunii Oltenia, iar cealaltă jumătate (de nord) aparţinea regiunii Argeş. Dar ce rost mai are să ne legăm de trecut, noi ne referim la momentul actual, în care toţi locuitorii judeţului Olt, sunt olteni. Ar râde şi curcile, dacă matale ai spune că locuitorii judeţului Olt, nu sunt olteni ! dar, ce sunt ? basarabeni ?! Întâmplător, sunt născut în jud. Olt şi locuiesc şi în prezent tot în acelaşi judeţ ...
- de Competenta naste competenta!:Ilie Murgulescu este un bun exemplu ca oamenii competenti promoveaza competenta. Pe timpul ministeriatului sau invatamantul se bucura de o buna reputatie si recunoastere sociala. Profesorii erau respectati, exigenta era maxima si rezultatele erau pe masura. Specialistii formati atunci au construit economia, ce a fost demolata , dupa "revolutie", de "cozile de topor" ale celor interesati sa devenim piata lor de desfacere si sa acapareze bogatiile solului si subsolului tarii, sa se foloseasca de ieftina noastra forta de munca si, nu in ultimul rand,sa se bucure de pozitia noastra geostrategica.
- de Craioveanul:Romania! Trezeste-te din somnul in care ne-ngroparam dupa ....
- de Aqvila:Nascut la Cornu, nord vest de Plenita,si cu foarte multi realtivi la Caraula!! viata lunga Murgulestilor
- de TUNING :REPARATII MECANICA, MOTOARE,CUTI DE VITEZA, DISTRIBUTIE, TUNING AUTO SI MOTO CIP DE PUTERE Tel:0727903938, 0769648430 ID Yahoo: autofid.dolj SKYPE autofid.dolj
- de pt. nr. 8:După ce că-ţi faci reclamă pe unde nu trebuie, mai eşti şi analfabet şi scrii "cuti" de viteză ... off Doamne, cum rabdă pământul ...
- de EHEE:PAI ATUNCI SE FACEA CARTE NENE NU GLUMA - CE ERA CA ACUM CIND SE DAU ELEVII LA PROFESORI SI INVERS SI SE RASUCESTE CANABIS LA COLTUL SCOLII - SA FIM SERIOSI - CIRC SAU CARTE .
- de curiosu:Macar o placa comemorativa o fi avand ilustrul nostru om de stiinta la Cornu?
- de Pt.2:Informeaza-te tu ,oltenii sunt numai pana la Olt,dincolo sunt munteni,iar Scornicestiul este peste OLT(citeste pe wikipedia)!!!
- de Nicu:Pt3.Ba dasteptule sa ti explic:ce e la vest de rault Olt sunt olteni iar la est...salbatici.Deci jumate din judetul Olt sunt olteni sa retzii si matale. In al 2 lea rand, se pare ca academia e un cuibushor de securisti batrani retrasi din activitate.Un fel de tata dracului.Si-au facut o liga a lor ,gen a masonilor si, crede-ma, academia romana e plina de criminali de pe vremea lu Ceasca,atat de nenorociti ca au scapat nepedepsiti.
- de OLT e in OLTenia, clar:Judetul Olt e in Oltenia, cum pot exista oameni care sa nu cunoasca lucruri elementare ? Pai de la ce vine denumirea regiunii, de la Jiu ?
- de wikipedia in bancuri cu olteni:Daca in Wikipedia apare ca oltenii din judetul Olt nu-s olteni, atunci asta e cea mai mare prostie pe care am auzit-o si e demna de a deveni banc cu olteni. Oltenii din olt nu-s olteni. cand toata lumea stie judetele Olteniei; Gorj, Mehedinti, Dolj, Valcea, Olt. Oltenii traiesc pe ambele maluri ale Oltului. Ce vrea sa fie asta, am inceput sa ne cotropim intre noi, suntem invadati de munteni ? Doamne, mare ti-e gradina !
- de preafericitu':Nr. 15 - nu te necăji pentru proşti ! Dacă ei (proştii) susţin că locuitorii judeţului Olt, nu sunt olteni, atunci cum de mai stai de vorbă cu aceşti incompetenţi ??? Lasă-i nene să spună după mintea lor bolnavă, că locuitorii judeţului Olt sunt maghiari ... Doamne, câţi proşti ai mai lăsat pe pământ ...
- de costica:Cel din Scornicesti nu era oltean - era originar din Bulgaria, TIGAN din Bulgaria si se numeau CEAUSEV- STIRE AIRMATA DE AMBASADORUL BULGARIEI LA O RECEPTIE. Ceausecu in vizita la Jivkov, bunul sau prietin, mereu trecea pe la Vanga sa-i mai citreasca in palma si prin satul de unde se trageaui ai lui, se numeau Ceausev, nume de tigani de acolo.
