« Alte articole din categoria Cultura
Grădina Bibescu, o podoabă a istoriei
Cultura - Mirela MARINESCU(citeste alte articole de acelasi autor »)
Grădina Bibescu, actualul Parc „Romanescu“, un loc ce nu şi-a pierdut farmecul
Versiunea pentru tiparire
Marimea textului: 
Grădina princiară Bibescu, loc de promenadă al protipendadei craiovene, îşi începe povestea la 1842. Din acel an, minunăţia verde a încântat şi cucerit oameni de rând, dar şi personalităţi de seamă. O adevărată podoabă, „o zidire a libertăţii şi a duhului său iscusit şi iubitor de arte“, aşa era descrisă minunata grădină de peniţa unui călător străin ajuns pe aceste meleaguri. Povestea sa împletită cu evenimente de seamă ale istoriei urbei a fascinat şi încântat pe parcursul timpului, aşa cum o face şi astăzi la umbra altui nume - Parcul „Nicolae Romanescu“.
De-am fi măcar pentru câteva ore parte a boierimii sau a celor cu dare de mână care şi-au dus traiul pe aceste meleaguri fascinante, pline de poveste, am urca probabil în trăsura trasă de cai şi am porni la ceas de sărbătoare spre Grădina Bibescu. Intrând în pielea vreunui personaj din acele timpuri, cu siguranţă i-am revedea pe dorobanţii călare care păzeau intrarea grădinii, având pe umeri responsabilitatea păstrării ordinii şi disciplinei. Trăsura noastră ar fi fost cu siguranţă oprită la intrare, alături de celelalte care stau frumos înşirate, având mai într-o parte birje modeste, căci în parc se mergea pe jos.
Poveşti de ieri
În ţinută elegantă, am începe să umblăm agale pe aleile grădinii, la braţ cu Zoe Mandrea, fiica lui Barbu Bălcescu, care a lăsat însemnări importante ce vorbesc despre acest ritual şi de frumuseţea acestor locuri: „Grădina Bibescu, odinioară reşedinţă princiară, era pe vremea aceea sediul cârmuitorului, al prefectului cum se spune azi. Pe vremea aceea, parcul era mult mai mic, atrăgea toată lumea, nefiind alte distracţii sau plimbări, căci chiar grădina Mihai Bravu din centrul oraşului a fost începută mai târziu, tatăl meu, Barbu Bălcescu, fiind primar. În parc erau alei umbroase, drepte, îngrijite, potrivite cu lumea simandicoasă de atunci....Preumblarea în trăsură era un prilej de a mulţumi varietatea şi fudulia părinţilor, desfăşurând luxul copiilor lor, sădind totodată sămânţa rodnică a cochetăriei şi a deosebirii claselor sociale în sufletul lor fraged. După ce ne plimbam deci, fără a ne încălzi câtuşi de puţin, o porneam spre ieşirea parcului, unde se grămădea lumea, iar dorobanţul trufaş striga trăsurile pe rând, după situaţia socială a boierilor. Când venea rândul nostru, ni se făcea loc să trecem şi aşteptam mândre, feciorul strigând cu îngâmfare: «Trăsura domnului Bălcescu!». Oamenii din popor se dădeau la o parte spre a ne lăsa să trecem şi noi păşeam mândre, găsind foarte firesc respectul ce însufleţea mulţimea la auzul numelui tatălui nostru“.
O lăsăm pe această fascinantă doamnă a Craiovei de ieri şi poposim vreme de câteva minute în alte timpuri, care preced episodul povestirii de mai sus, pentru a afla toată povestea locului, aşa cum e ea zugrăvită în pagini ale Craiovei de altădată.
La început a fost...
Istoria parcului de azi a fost scrisă cu ani şi ani în urmă. În 1842, a avut loc transformarea unei părţi din moşia domnească de pe malul Jiului într-o grădină particulară, a familiei Bibescu. A urmat un deceniu de existenţă ca reşedinţă estivală a familiei din care făceau parte domnitorii Ţării Româneşti Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei şi loc deschis promenadelor „pentru toată lumea“. Marele logofăt Ioan (Iancu) Bibescu a solicitat ajutorul unui grădinar neamţ, care să amenajeze grădina, astfel că locul a fost înzestrat cu sere, pavilioane, bănci, animale şi păsări şi cu un chioşc de fier (Chioşcul muzicii), adus tocmai din atelierul de feronerie din Viena „A. Kitschelt’s Erben“, în 1842. Grădina căpăta culoare, astfel că, în anul 1846, un călător străin prin aceste locuri consemna: „O podoabă care se poate numi între cele dintâi este grădina ce se zice grădina lui Bibescu, o zidire a libertăţii şi a duhului său iscusit şi iubitor de arte, în care intrând un străin mai ales într-o duminică sau sărbătoare, când se afla deschisă pentru toată lumea, va fi nu puţin uimit de a vedea un parc în cel mai bun gust englezesc cu un chioşc şi alte foişoare cât se poate de frumoase şi de a auzi muzica militară, care de două ori pe săptămână aduce preumblătorilor din acel parc, între care se vede chiar fruntea oraşului de ambele sexe, cea mai dulce desfătare, mângâind auzul cu cântece ale celor mai plăcuţi compozitori“.
Istoria locului merge mai departe. Aşa cum este ea zugrăvită de Cezar Avram, Dinică Ciobotea, Ion Zarzără, vine să întregească imaginea unui loc desprins din rai: „După 1848, lăsată oarecum în părăsire, a fost cumpărată de Magistratul oraşului de la marele logofăt Iancu Bibescu cu preţul de 12.000 de galbeni împărăteşti. În act se menţiona că suprafaţa grădinii era de 259 de pogoane «de moştenire şi de cumpărătoare» şi că odată cu grădina s-au cumpărat şi «zidirile de locuinţă, pavilioanele, florăriile şi alte dependinţe» cu toate mobilele şi dichisurile lor. Scopul cumpărării, după cum menţiona ofisul din 26 martie 1853 al domnitorului Barbu Ştirbei, era de a face într-un oraş aşa de mare o grădină pentru înfrumuseţare după cum se cuvine atât pentru recreaţia publică, cât şi pentru comoditatea ce se înlesneşte oraşului de a se primi acolo persoane de distincţie“.
Şi acele persoane distinse nu au întârziat să apară, astfel că aici avea să fie primit Alexandru Iona Cuza cu prilejul vizitei efectuate în Craiova în vara anului 1859.
O grijă atentă
Alte două etape sunt menţionate în lucrări purtând semnătura lui Cezar Avram, Dinică Ciobotea, Ion Zarzără: jumătatea de secol (1853-1903) în care fosta grădină princiară a servit drept bun public sub numele de Grădina Bibescu, şi un secol (1903-2003) de când arhitectul francez Edouard Redont l-a conturat ca o amenajare peisagistică modernă.
În 1862, grădinarul Conrad De Stirnbergh a fost adus să se îngrijească de întreţinerea grădinii. A înfiinţat pepiniera de duzi cu peste 6.000 de puieţi, cu seminţe aduse din Italia, a tuns sălciile de la heleşteul Chintescu şi a replantat sera cu flori aduse din străinătate. Timp de cinci ani, grădina s-a aflat în grija sa atentă. Primarii care au urmat, Barbu Bălcescu, Gh. Pesicu, au vegheat şi ei la buna îngrijire a locului, iar povestea Zoei Mandrea vine să certifice atenţia deosebită acordată acestei grădini minunate.
Sfârşitul începutului
Anii au trecut, evenimente importante s-au consumat, iar Grădina Bibescu a rămas martor. În timpul Războiului de Independenţă, în acest loc au fost înfiinţate depozite de alimente, furaje şi muniţii. La sfârşitul evenimentelor, în 1878, tot aici a fost întâmpinată oştirea română victorioasă la întoarcerea ei de la sud de Dunăre. Pe aceste locuri, în 1913, s-a ridicat un impunător Monument al Independenţei, distrus în 1948. Pentru toate aceste legături cu anii 1877-1878, parcul a primit numele de Parcul Independenţei.
În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, grădina Bibescu şi-a pierdut din strălucire, degradarea în care se afla transformând minunăţia de altădată, împreună cu lacul şi bălţile Geanoglu şi Craioviţa, într-un adevărat pericol pentru sănătatea locuitorilor. Descrierea făcută de N.P. Romanescu în 1904, în „Dare de seamă către consiliul comunal al oraşului Craiova“, e grăitoare: „Lacul din marginea parcului, împotmolit şi neîngrijit, primea în el toate scursurile ce veneau din deal de la cazărmi. La o margine a grădinii erau instalate grajdurile primăriei, locuinţa princiară de odinioară era transformată într-un azil de infirmi, iar afară, chiar lângă parc, se afla instalat un cartier întreg populat cu ţigani, cartier compus din bordeie, case în ruină, şandramale învechite şi putrezite de vreme şi intemperii, cartier în care erau încuibate întotdeauna tifosul, bubatul şi alte boli molipsitoare“.
Vremurile care aveau să vină au redat parcului imaginea de odinioară, sub umbra numelui lui Nicolae Romanescu, primarul care a luptat pentru a reda Craiovei grădina minunată de altădată.
Nota curentă: 5.0 din 31 voturi
Gazeta de Sud nu este responsabilă juridic pentru conținutul comentariilor. Mesajele care conțin amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste nu sunt permise.
- de musca:
un reportaj MARFA - de Alin@:Tiganii sunt ca paduchii,isi aseaza sediul central acolo unde este curat si frumos,dupa aceea praful si pulberea!!
- de Radical:Priviti poza de epoca si ganditi-va in cat timp au crescut pomii care ne asigura aerul racoros pe timp de vara. Ati privit-o ? Ganditi-va acum cati pomi a defrisat edilul in cativa ani si cate zeci de ani va dura sa creasca ce s-a sadit ... s-a sadit ceva ? Parcul Lunca Jiului se va numi "Parcul Aurica Solomon", dupa modelul Nicolae Romanescu. Cine stie ce primar a fost si Romanescu, ca peste 100 de ani se va vorbi frumos si despre Solomon. Omul care a creat parcul din Lunca ... dar acolo exista pomi ! Aveti grija sa nu ii taie si sa puna palmieri si duzi, ca cica are un peisagist beton ... ma rog, care toarna beton. Oare in Ungureni si-o face si el statuie ? Ar trebui un cimitir langa Parcul Aurica Solomon (din Lunca), sa fie inmormantati fiecare langa parcul pe care l-au creat. Sunt cam rau in week-end, nu ?
- de kmeleon:Are dreptate Radical.. in marginile dinspre blevardul Romanescu si de la hipodrom spre spitalul de psihiatrie au disparut foarte multi pomi.
- de Radical:Nr-le 4, defineste "dobitoc". Poti ? Multi nu stiu !
- de cinte:ba nene u asta de la 3 omu macar face ceva uitete si u pe la televizor alti primari se uita sa bage numai in buzunar al nostru de 5 ani se cunoaste ca a facut ceva mai taci si daca se va numi Aurica Solomon ce ?! macar face mai si baga in buzunar ca tot omu ...dar se cunoaste ce a facut SOLOMON
- de pandora:frumos articol,Mirela,mai asteptam si alte monografii ale Craiovei.Felicitari!
- de Solo:Trebuie demolat cat mai mult pe acolo, scapat de vechituri si turnat beton gri, facute arteziene cu culori, ca sa facem din Craiova un oras modern.
- de GRASU:O SA SE VORBEASCA FRUMOS DE SOLOMON LA MULTI ANI LUMINA DUPA CE NE VA JUPUI CU IMPOZITELE SA ACHITE CREDITELE DE LA BANCI CU CARE FACE STRAND LA TIGANI IN LUNCA.PE TIMPUL LUI CEASCA MAI AVEAI CURAJ SA MERGI IN LUNCA DAR ACUM AI?CE MILITIAN ISI VA RISCA FAMILIA SA POTI TU SA STAI LA PLAJA?SOLOMON DACA VREA PEISAJE IL INVIT SA MEARGA PE JOS PRIN CURTEA SPITALULUI 1 DE MINA CU CALANGIOAICA SA-I MANINCE CAINII COMUNITARI SI BALAURII DIN BURUIENILE DE LINGA GARSONIERELE MEDICILOR DE LA SALVARE.LA ASA SPITAL DE MARE NU AM VAZUT NICI MACAR 1 ANGAJAT CU GREBLA SA CURETE MIZERIA DIN CURTE.IA SA BAGE SOLOMON TOTI TIGANII CARE INCASEAZA SOCIAL LA CURATENIE MACAR 3 ZILE SI SA DEFRISEZE BALARIILE CARE SUNT MAI MARI DECIT INALTIMEA DUBEI DE LA SALVARE.NU AM NIMIC CU SOLOMON CA SE VEDE CA A FACUT DAR TOT CE A FACUT A BAGAT BANI IN BUZUNARELE MINISTRILOR CU FIRME.PROPUN SA ORGANIZEZE ZILELE CURATENIEI CETATENESTI 1DATA PE LUNA ANUNTA ZONA IN CARE SE FACE CURATENIE SI VOLUNTARI CU SAPE,LOPETI,GREBLE,T OT ARSENALUL SA FACEM CURATENIE.SAPTAMINA URMATOARE LA MERCUR GRATUIT MUZICANTII SA NE MAI GIDILE AUZUL .NU NE TREBUIE TRUPE STRAINE PLATITE PE BANI CEVA FRUMOS BENEVOL.POATE SUNT COPII TALENTATI LA MUZICA DAR CARE NU AU POSIBILITATEA DE A SE FACE CUNOSCUTI.CRED CA AR FI CEVA NOU INTERESANT
- de ***:Foarte frumos articolul!
- de mihaela:Acest articol este o frumoasa istorie a unei societati de mult apuse,insa e bine ca,cateodata,se mai documenteaza cineva si o scrie intr-un ziar,si bineanteles,cine mai este interesat de asa ceva,se documenteza si el la randul lui,iar cine nu este interesat,asta e! Cel care a scris acest articol,pe care l-am citit si eu,l-a scris degeaba! Sper insa ,sa nu am dreptate si sa citeasca cat mai multe persoane acest articol!
- de Numai EU:Articol foarte frumos scris ... si totusi nici aici nu lipsesc injuraturile. NR.7 .... ce inseamna mai nenica "uitete"? Era cumva vorba de 'a se uita"? .... Ce mai oameni au intrare pe internet acum .... Vai de noi !
- de god:marfa
- de Solomon Aurel:Sa traiti bine! Ho-HO-HO O sa aveti de craciun instalatii de 1 milion de euro, pentru ca m-ati ales! Ce strazi neasfaltate, canalizari infundate si promisiuni in vant? Pun pariu ca ghertoii aia care stau pe strazile alea nu m-au votat. Asa le trebuie! Voi, spuma, creme de la creme care stati in centru si pe C Bucuresti, o sa va amintiti de mine.
- de ukpartner:Pentru Radical: te sfatuiesc sa mai pui mana pe carte legat de Romanescu, este neam de revolutionari de la '48, e pacat sa vorbesti prosti.
- de ukpartner:Si legat de Aurica: bine ca s-a vandut fabrica Daewoo ca daca nu mai facea Aurica un parc pe care sa-l amenajeze Delta ACM. Lu' Solomon vad ca-i place carnea de pui ca tot la Cocos trage.
- de Passagero:un craiovean +cinte= iata prezentul Craiovei si al Romaniei ! Auzi,"face mai si baga in buzunar ca tot omu ...dar se cunoaste ce a facut SOLOMON". Pentru ce face este platit vartos,berbecule,iar ce baga in buzunar,baga pe spinarea ta si a altor berbeci ! Este greu de priceput pentru tine,nu?
- de "pararele":"Bulevardul Răului Actualitate - Marian BADIRCI (citeste alte articole de acelasi autor ») Bulevardul Râului din Craiova, de câţiva ani impracticabil pe mai multe tronsoane, nu va putea fi reparat decât prin proiecte separate. Şi numai după finalizarea lucrărilor de canalizare. ...„N u ne putem încadra în limita impusă prin ghid. Cheltuielile vor fi foarte mari, având în vedere că bulevardul Râului este distrus sau deteriorat pe toată lungimea sa din cauza lucrărilor de canalizare şi a vechimii“, este de părere arhitectul-şef al Craiovei, Mircea Diaconescu. În plus, Primăria Craiova mai are un hop de trecut dacă vrea să reabiliteze întreaga stradă: circa 1.500 de metri, de la intersecţia cu bulevardul Romanescu, sunt pe terenul comunei Podari, iar fără cadastru, autoritatea nu poate depune un proiect eligibil. „Eu cred că nu vor exista probleme cu bulevardul Râului. Este adevărat că nu avem cadastru pentru acel tronson, însă lucrurile se vor rezolva. Am transmis Primăriei Podari protocolul ca să preluăm noi terenul aferent străzii, care apoi trebuie validat de comisia din Prefectura Dolj. Sigur că după aceea este nevoie de hotărâre de guvern, însă sunt sigur că va fi o formalitate şi că, până vom duce noi la capăt primul proiect de modernizare, vom putea ataca şi celelalte tronsoane“, a mai declarat Mircea Diaconescu. În al treilea rând, repararea bulevardului Râului este condiţionată de finalizarea lucrărilor de canalizare. Împărţirea exactă a acestuia în tronsoane care să fie modernizate se va cunoaşte după elaborarea studiului de fezabilitate." Ce ar constitui o prioritate: -strand olimpic si instalatii electrice ornamentale(cumparat e pe bani grei an de an)sau -eliminarea focarelor de infectie(canalizarea tuturor strazilor,asanarea si amenajarea baltilor si a canalelor colectoare,amenajare a strazilor astfel incat la fiecare bura de ploaie sa nu se mai faca adevarate balti cu noroaie miscatoare)???
- de Radical:pt nr.16 (ukpartner) - si Dilly e neam de revolutionar . Are certificat de revolutionar si va ramane in istorie ca revolutionar. Putea sa ia si tata, dar i-a fost rusine. *** POate gresesc, dar nu mai am incredere in nici o actiune populista intreprinsa de un primar, nu mai cred in nici o carte de istorie si nu mai cred in oameni, indiferent ce se scrie despre ei. *** Legat de sfatul tau cu pusul mainii pe carte ... oricat ai citi, tot mai e loc, deci, nici o problema ca eu continui aceasta pasiune a mea de a citi, dar nu ma obliga sa interpretez la fel ca tine ce citesc.
- de Radical:pt nr.16 (ukpartner) - daca te dai atat de citit, "te sfatuiesc" sa studiezi Caragiale. Ar trebui sa te puna pe ganduri faptul ca n-a scris niciodata frumos despre politicienii vremii si ar trebui sa te puna pe ganduri faptul ca operele lui sunt inca actuale.
- de Gicu:Parcul Romanescu arata cum ar fi trebuit sa fie Craiova.Craiova nu o sa ajunga nicioadata un oras curat, pentru ca nu are paduri, doar case inghesuite si betonate.Betonu e facut din nisip, deci mult praf.Cred ca doar un bombardament mai poate face din Craiova un oras locuibil.
- de Sarpele:Radicale, cu ce rahat de impozite te impovareaza mai omule? Ai tu idee cat au crescut in ultimii trei ani impozitele catre primarie? Ai platit vreun impozit in viata ta? Eu le-am platit personal si te informez ca de la an la an diferenta a fost de o sauta de mii lei vechi. Si aia pentru ca probabil am platit cu intarziere. Nu stiti decat sa aruncati cu rahat in atanga si in dreapta. Vesnic nemultumiti, indiferwnt de ce va face oricine. Mai umblati prin tara si o sa vedeti ca de fapt avem un oras chiar curat. Si apripos e vreunul pe-aici care s-a implicat in vreo campanie de curatenie? E vreUnul pe-aici care isi arunca gunoaiele in pungi, separate pe tipuri de deseuri? Voi faceti ceva pentru orasul vostru? Sau voi aveti decat drepturi?
- de to`arashul Matrics:zilele trecute am urmat sfatul "passagerului" si m-am intins la discutii cu un nene..... nemtzalau, 35 ani, patron in metale.... n-am intrat indetalii! Plateste 250 000€ impozite pe an si zice ca i-a ajuns! A lucrat de Cracium de Anul Nou, de Pasti... De Pasti el lucra in fabrica si lumea se plimba cu bicicletele! Pentru 7 000€ incasate pt. lucrarea aia de 3 zile Simbata-Pasti-Luni a trebuit sa plateasca 9 000€ impozit! Acum cauta o cale legala sa nu mai plateasca impozit! Si-a luat o barcuta cu 12 000€ si avea pompa de benzina (veche rau) cam distrusa (la 12000 ce-ati vrea?!!!) si a sunat la Bosch sa comanda pompa si dupa ce i-au trecut la telefon o caciula de "maistri" , al mai batrin i-a spus ca nu a auzit de o asemenea pompa: "Nu mai poti sa mai faci nimic in Germania!!! Sint inconjurat de incompetenti!!!" Am zimbit iar..... eu sint ausländerul care nu are voie sa vorbeasca! :):):): Deh, de-ale "civilizatiei"! ...
- de victor:Minunat articol! Pt mine nostalgic,saptaminal mergeam in parc pt a -mi incarca bateriile,Felicitari GDS pt acest frumos articol.
- de Radical:Sarpe (23) , esti cam dus cu pluta pe Jiu. Nu stiu despre ce impozite vorbesti, ca eu n-am spus nimic de impozite, dar ca tot veni vorba eu platesc impozite din 3 in e luni si TVA lunar (cine are firma stie), asa ca las-o ca nu stii despre ce vorbesti *** In al doilea rand bati campii cu gunoaiele puse in pungi pe categorii. Chiar daca le-as pune, gheena e la comun, deci tot se amesteca. Mai bine te-ai adresa edilului sa puna tomberoane separate si sa dea amenzi aluia care nu se conformeaza. Sa puna si cate un recipient pt sticla si altul pt metale sau plastic langa tomberoanele de gunoi si dupa ai sa civilizeze gibonul care este concetatean cu noi, dar cu biciul ca nu mai e timp de educatie *** Eu nu arunc cu rahat, eu trag apa dupa rahat si n-am facut caca niciodata la hazna *** In campania de curatenie nu m-am implicat pentru ca sunt dintre cei care nu fac mizerie si mi se pare nedrept pt mine sa o fac. Mi se pare normal sa fie pusi sa lucreze in folosul comunitatii la curatenie, toti cei care fac mizerie, nu tot aia care o pastreaza ... stii, curatenia nu se face, se pastreaza . Insa, sa stii, m-as implica in campania de dresare a maimutelor care traiesc printre noi.
- de Sarpele:Mai bade, tva-ul il platesti la anaf recte ministerul de finante recte guvern, deci nu la primarie. Legat de gunoi, sunt craiovean, dar traiesc de 9 luni in brasov. La un moment dat separarea gunoiului era obligatorie. Acum nu mai e, dar lumea separa deseurile din reflex. Zici ca bat campii, dar alora la groapa de gunoi le e mai usor sa le separe. Si ai dreptate, de ce sa te implici... Las' ca fac altii, tu doar critici... E cel mai usor sa iei atitudine din spatele tastaturii, ma intelegi?...
- de asa parc rarisim:a fost intotdeauna o minune lasata de d-zeu in ac oras ptr care primarii cu suflet au facut ceva. trebuie urgent sa se mai planteze puieti de soiuri care sau aclimatizat la noi si pe strazi ca sa te fereasca de soare . si sa puna desi ca sa ramana dintre ei . peste ani copii sa se bucure cum ne bucuram noi de ac parc. si de uni copaci de pe strazi.
