« Alte articole din categoria Cultura
Minerva, un loc al amintirilor frumoase
Cultura - Mirela MARINESCU(citeste alte articole de acelasi autor »)
Minerva de ieri, un loc în care se aduna toată lumea bună
Versiunea pentru tiparire
Marimea textului: 
Toată lumea bună venea la Minerva e propoziţia care deschide aproape orice poveste a Craiovei de ieri, căci localul era una dintre clădirile emblematice ale urbei, despre care s-au păstrat numeroase poveşti frumoase.
Minerva de azi e unul dintre locarurile vechi care continuă să trăiască discret. În schimb, Minerva de ieri era locul în care se aduna toată lumea bună. Povestea începe odată cu ridicarea clădirii şi darea ei în folosinţă în 1903, devenind o construcţie emblematică a urbei. Atât arhitectura exterioară, cât şi bogăţia decoraţiunilor interioare contribuie la acest fapt. „Din zona mediană a străzii Unirii, cuprinsă între Piaţa Prefecturii şi restaurantul Minerva, nu au rămas după cutremurul din 1977 decât două clădiri: Filarmonica şi Minerva. Mulţi oaspeţi de seamă ai Craiovei au fost primiţi la restaurantul Minerva. Dar acesta a rămas în conştiinţa craiovenilor prin celebrele plimbări pe Unirii, care aveau un punct obligatoriu: nu mai puţin cunoscuta «bară» de la Minerva, de care se rezemau pentru a-şi mai trage sufletul sau pentru a mai schimba câteva vorbe despre fetele frumoase care treceau prin faţa lor plimbăreţii Craiovei, care, obligatoriu, făceau două-trei tururi pe Unirii“, menţiona Cristian Scăiceanu într-una dintre rubricile „Craiova veche“.
O incursiune în timp
Actul de naştere al „localului monument“, cum îl numesc Alexandru Firescu şi Constantin Gheorghiu în „Craiova, mon amour“ a fost semnat aproape cu un veac în urmă, când arhitectul Toma Dobrescu a predat planurile noii clădiri unei societăţi anonime de construcţii, în care antreprenorii şi lucrătorii erau predominant italieni. „Construcţia în stil maur, terminată în 1902 din fondurile Epitropiei Madona Dudu, a avut la inaugurare, ca localuri publice, un restaurant şi hotelul, adăugându-li-se ulterior, prin amenajări iscusite, crama şi grădina de vară. Mai târziu, sub auspiciile pricepute ale unor restauratori neîntrecuţi (Vasilescu, Bazavan, Andronescu, Mândreanu, Istrăţoiu, Barbu), renumita «sală maură» şi «braseria» au devenit centrul de atracţie al oraşului, Minerva concurând şi dominând absolut toate celelalte localuri de petrecere şi de desfătare ale oraşului“.
Din meniul vestitei Minerva nu lipsea nimic. Cel mai pretenţios client putea fi desfătat cu licori şi preparate excepţionale, de la ţuica Imperial până la pelinul Bordeaux şi berea Sleeping Car, de la gustoşii cozonaci produşi la fabrica craioveanului Ştefan Velimăşanu, la torturile „a la Borănescu“ sau „rahaturile de Smirna“ provenite din depozitele localnicului Adam Anghelescu, distins pentru „picanteriile“ de acest fel cu Grand Prix şi Medalia de Aur la Expoziţia internaţională de coloniale şi delicatese de la Karlsbad, din 1908.
La mesele de la Minerva poposeau doamne distinse, care îşi etalau modelele vestimentare de rară eleganţă, realizate în străinătate, dar şi la renumitele saloane ale lui I.R. Dinulescu sau Landau, din Craiova. Ele răspândeau în jur „mirozne“ asigurate de vestitele produse cosmetice din celebrul „depozit general C. Bălănescu“. Nici bărbaţii nu se lăsau mai prejos. Veneau la Minerva pentru a-şi arăta ultima frizură creată în saloanele lui Marian, Pava sau Lăpuşneanu.
În lumea muzicii vechi
Minerva era deschisă permanent bucuriei generale. Şi nici nu avea cum să se întâmple altfel, căci pe estrada localului au urcat cei mai reputaţi lăutari şi cântăreţi ai vremii. Acolo concerta adesea renumitul Cristache Ciolacu, trăitor în aceeaşi vreme cu Sava Pădureanu şi Nicolae Buică. „Nico a venit uneori, întovărăşit şi de fraţii Fotache - Prinţul şi Dăncică, pentru că numai împreună puteau cânta de-adevăratelea repertoriul tatălui său, Radu Ciolacu... Purta impecabil fracul său celebru, iar sub jachetă ascundea o eşarfă tricoloră, pe care o flutura în momentele matinale. Purta faima de a fi încântat ascultători de rară reputaţie: pe preşedintele Franţei Loubet, pe George Enescu, academicianul francez Jean Richepin, pe Goga, Delavrancea, Rosetti, Dimitrie Dinicu şi Vlahuţă“, se menţionează în „Craiova, mon amour“. Minerva era locul preferat de lumea Craiovei de ieri. Toată urbea iubea Minerva, căci actor, poet sau simplu om, fiecare dorea să-şi petreacă timpul liber în acest loc, la un pahar de vin, la o şuetă cu prietenii, ascultând muzică bună.
În răstimpuri i se făcea dor de Minerva şi Mariei Tănase. În acest loc şi-a acompaniat adesea şlagărele Ion Vasilescu, iar renumita interpretă de romanţe, fiică a Craiovei, Ioana Radu cânta cu înflăcărare duioasele romanţe bine cunoscute. Localului i-au mai fost oaspeţi Maria Lătăreţu şi Rodica Bujor.
Fiecare a lăsat locului o amintire care astăzi vine să vorbească, din cărţi, despre vremurile frumoase de altădată, ducând pe mai departe faima Minervei.
Nota curentă: 4.8 din 21 voturi
Gazeta de Sud nu este responsabilă juridic pentru conținutul comentariilor. Mesajele care conțin amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste nu sunt permise.
- de frumos:
frumos - de namana75:Vremuri de demult apuse... din pacate... am vrea ca si azi sa mai existe asa ceva...
- de sam:astazi zace in degradare si la parter se vinde incaltaminte de doi bani ca si in alte zeci de cladiri facute pentru mandria orasului. ...la fel si superbele cladiri din Herculane arata ca dupa un bombardamnet. Trebuie trasi la raspundere cei care lasa valorile arhitecturale romanesti sa apuna.
- de Radical:Nu mai puteti intoarce timpul in loc. Conducatorii scelerati ai neamului care perpetueaza nemerniciile prin tolerarea lor, vor face ca in scurt timp sa nu se mai cunoasca termenul de "lumea buna", care de multe ori se confunda astazi cu asa zisele VIP-uri pe care le-as cataloga ca si nonvalori.
- de IULIAN:,,,,,,,,OAMENI BUNI IAR "CRECA" NU ATI INTELES DE CE SE FACE IN ACEASTA MANIERA, LASA SA CADA TOT CE ESTE DE PRET SY DUPA ...SE CUMPARA LA UN PRET DE... NIMIK... ASTA E REGULA NR1... VA SALUT.,PE TOTI CARE MAI SCRIU CITE CEVA.
- de ciumi:DDR n-a prins timpurile alea...era inainte de PCR:)))
- de VIO:ASA VREMURII...........
- de lol:ce de securisti isi faceau veacul p-acolo....cata lume nu a mai ajuns acasa de la minerva...cate scrumiere cu microfoane erau acolo... cate , cate si mai cate . Era , totusi , un loc frumos. pacat
- de Dan Ro-tariu:De santul li s-o fi parut mai aproape de nu au ajuns acasa. Da nu am prins vremurile alea dar stiu cum PCR a renovat cladirea si ca a intretinut-o corect, decaderea venind odata cu CAPITALISMUL care a ridicat-o pentru ca in cpitalsim se consuma tot, inclusiv cladiri, ele acum sunt date jos cu acordul proprietarilor prin implozie. Comunistii pretuiau, ce nu a cazut la cutremur au refacut si au pastrat si nu au improprietarit pe nimeni cu casele nationalizate cum au facut furii dupa Involutie
- de lol:Rotariule,dar multe mai sti tu despre PCR si RSR . Du-te si fa nani, hai repejor , repejor...
- de dr usama:am terminat facultate de medicina la craiova si cele mai fromoase zile l-am petricut la restaurantul minerva/ nu se poate sa uitam si creama unde am mincat ciorba de burta
- de Propunere consilierilor :Ca sa fluidizam traficul rutier in Craiova si sa tragem un bulevard inutil pe Unirii, ar fi bine sa demolam Minerva". Buldozerul, ce mama masii !Maine poimaine demolam si Palatul "Jean Mihail" ca sa fluidizam traficul . soer ca mesajul meu sa fie inteles ca atare. faceti, doim,nilor, CENTRUL NOU si conservati centrul vechi.
- de eu si numai eu.:la ora acuala astefel de cladiri sunt lasate in paragina, exceptie Minerva, unde vorba unui baita care a scris mai sus se vinde incltaminte de 2 parale. trebuie sa mai mentinma si casele de pe lipscani sau alte case vechi in care proprietari nu pot intra deorece tigani sunt lasati acolo de primarie si sunt transformate in locuinte sociale si se alege praful de ele...DECI CRAIOVA MENTINE CE AI SI DUPA AIA MODERNIZEAZA-TE -DACA UITI TRECUTUL VIITORUL ESTE UN UN LOCRU CARE ESTE FACUT DE MANTUIALA. Multe locuri din craiova sunt emblematice dar lipsa de preocupare a Ministerului culturii si a proprietarilor si a primariei duce la o degradare totala a orasului...sunt de acord cu toto ce este modern dar valorile trecutului cer reprezinta eticheta orasului nu trebuie strese sau uitate caci fara ele este un oras fara istorie...
- de nuc cel mic:stati un pic...eu am plecat de ceva timp din craiova...nu facusera cazino in incinta minerva? pacat..tar e pacat..
- de ...:[URL=http://jazzitud es.com/sys/casamilan o/] casa milano [/URL] casa milano http://jazzitudes.co m/sys/casamilano/
- de ...:[URL=http://jazzitud es.com/sys/sisal/] sisal [/URL] sisal http://jazzitudes.co m/sys/sisal/
- de ...:[URL=http://design-c ss.com/html/internet /] internet [/URL] internet http://design-css.co m/html/internet/
- de ...:[URL=http://design-c ss.com/html/chitarra /] chitarra [/URL] chitarra http://design-css.co m/html/chitarra/
- de ...:[URL=http://design-c ss.com/html/190it/] 190 it [/URL] 190 it http://design-css.co m/html/190it/
- de ...:[URL=http://robinzfi lm.com/log/calcolare mutuo/] calcolare mutuo [/URL] calcolare mutuo http://robinzfilm.co m/log/calcolaremutuo /
- de ...:[URL=http://design-c ss.com/html/friulive neziagiulia/] friuli venezia giulia [/URL] friuli venezia giulia http://design-css.co m/html/friulivenezia giulia/
- de ...:[URL=http://design-c ss.com/html/alloggio roma/] alloggio roma [/URL] alloggio roma http://design-css.co m/html/alloggioroma/
- de ...:[URL=http://robinzfi lm.com/log/finanziam entoimpresa/] finanziamento impresa [/URL] finanziamento impresa http://robinzfilm.co m/log/finanziamentoi mpresa/
- de ...:[URL=http://gst.ru/t emp/canzone/] canzone [/URL] canzone http://gst.ru/temp/c anzone/
- de ...:[URL=http://gst.ru/t emp/sottolagonna/] sotto la gonna [/URL] sotto la gonna http://gst.ru/temp/s ottolagonna/
- de ...:[URL=http://octavez. com/resourse/dvdr/] dvd r [/URL] dvd r http://octavez.com/r esourse/dvdr/
