14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalCarmina Burana, pe scena Teatrului Liric

Carmina Burana, pe scena Teatrului Liric

După ce câteva săptămâni au urcat pe scena Liricului craiovean personaje celebre precum Aida, Mam’zelle Nitouche, Hoffmann şi ale lui povestiri, a venit şi rândul cantatei „Carmina Burana“.

O cantată scenică amplă, aceasta este „Carmina Burana“ de Carl Orff, care vine să vorbească într-un mod naiv despre natură, dans, viaţă şi dragoste, în prima seară a manifestărilor prilejuite de cea de-a XI-a ediţie a Zilelor Municipiului Craiova, 21 octombrie, pe scena plină de succese a Teatrului Liric „Elena Teodorini“, de la ora 19.30. Scrisă iniţial pe baza unor texte şi melodii din secolele XII-XIII, al căror manuscris a fost descoperit în 1803 într-o mănăstire benedictină a Alpilor Bavarezi, în latină, franceză şi germană, „Carmina Burana“ devine ceea ce este astăzi prin grija lui Carl Orff, care a conceput o lucrare amplă formată din 25 de numere, grupate în trei părţi cu titluri programatice: Primo vere (Primăvara), In Taberna (În tavernă), Cour d’amours (Curtea amorurilor). Acestea sunt încadrate de un prolog – Fortuna Imperatrix Mundi – alcătuit din primele două numere, O Fortuna şi Fortuna plango vulnera, şi un epilog – Blanziflor et Helena – şi din nou Fortuna Imperatrix Mundi. Un spectacol grandios se va înfăţişa publicului craiovean, cu o melodică simplă, declamativă, de factură primitivă, modală şi pentatonică, tratată în secvenţe ce se amestecă şi cu teme de intonaţie gregoriană, cu melisme, cu ritmuri ostinate, cu frecvente unisonuri, mersuri paralele în terţe, cvinte sau octave, cu acorduri de cvinte suprapuse, pedale armonice, cu orchestraţie modernă urmărind expresivitatea instrumentelor (în special cea a percuţiei). Limbajul muzical va fi dat de ansamblul vocal instrumental alcătuit din soliştii Liricului craiovean şi nu numai: Diana Ţugui (soprană), Ion Sandu Filip (tenor), Gheorghe Mogoşan (bariton) – Cluj-Napoca, corurile şi orchestra Teatrului Liric, Corul de copii „Allegria“. Vor încânta, deopotrivă, şi soliştii balet: Floriana Ion, Eva Ştefănescu, Violeta Ţicu, Lelia Vais, Emilian Belcin, Ionuţ Câmpoieru, Nicolae Popa şi Dragoş Teodorescu. „Un spectacol structurat pe cuvânt, muzică, mişcare, lumină şi culoare… altă formă a acestei cantate profane care, de data aceasta, iese din tiparele genului vocal-simfonic-concertant“, după cum mărturisea regizorul piesei, Arabela Tănase, va prinde viaţă pe scena Teatrului Liric duminică seară. Conducerea muzicală va fi semnată de Marius Hristescu, coregrafia de Ioan Kelemen, iar scenografia de Răsvan Drăgănescu.

Cuvântul regizorului

 

Făcând o analiză retrospectivă asupra naşterii şi devenirii spectacolului, observăm existenţa unor polemici cu privire la întâietatea cuvântului sau muzicii (într-o lucrare muzicală). Am plecat de la ideea că muzica lui Carl Orff exprimă sublim textele pitoreşti, simple, sincere din culegerea care a stat la baza creaţiei compozitorului, fiind la fel de directă ca acestea, atingând cele mai sensibile corzi ale inimii. În „Carmina Burana“, muzica şi versurile se împletesc admirabil slăvind viaţa, natura, bucuria de a trăi, de a iubi. Dincolo de manuscrisul găsit în mănăstirea benedictină din Alpi, întâlnim, ca primă origine, dansul bavarez. Avem astfel pretextul perfect pentru un spectacol structurat pe cuvânt, muzică, mişcare, lumină şi culoare.

Arabela Tănase

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS