În a doua jumătate a secolului XIX, s-a stabilit la Craiova Nicolae Mihail, macedonean din sudul Dunării. De profesie caldarâmar, a făcut afaceri cu terenuri şi a ajuns rapid unul dintre cei mai bogaţi oameni ai Olteniei. A avut doi fii: Dinu, care s-a căsătorit cu Matilda Spiro, şi Ionel, stabilit în Bucureşti. Clădirea a fost construită între anii 1899 şi 1907, după planurile arhitectului Paul Gottereau, în stilul academismului francez. Legenda spune că Nicolae Mihail, dorind să-şi demonstreze bogăţia, a cerut permisiunea regelui Carol I să realizeze acoperişul clădirii din bani de aur, dar că regele a fost de acord cu condiţia ca monedele să fie aşezate în dungă! Foarte multe evenimente istorice şi personalităţi sunt legate de această clădire. Aici a fost reşedinţa preşedintelui polonez Ignacy Moscinski şi a mareşalului Ridz Smygli în 1939, iar în Sala Oglinzilor s-a semnat în 1940 cedarea Cadrilaterului Bulgariei. Între 24 - 31 octombrie 1943 a avut loc în această clădire Săptămâna Olteniei, la inaugurarea căreia a participat mareşalul Ion Antonescu, ocazie cu care pentru scurt timp clădirea a fost deschisă publicului. Din acest palat a condus mareşalul Tito, în 1944, operaţiunile militare de eliberare a Iugoslaviei. În perioada 1944 - 1954, aici a fost sediul judeţenei Organizaţiei Judeţene Dolj a PCR. De la 23 august 1954, palatul a devenit sediul Muzeului de Artă.
Gazeta de Sud nu este responsabilă juridic pentru conținutul textelor de mai jos. Comentariile care conțin amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste nu sunt permise.
Mesajele care au autorul marcat cu roșu sunt scrise din redacția Gazeta de Sud.
Timpul de 30 zile în care puteați adăuga comentarii la articol a expirat.