Licitaţia deschisă organizată de CJ Dolj va desemna, la sfârşitul lui aprilie, firma care va efectua lucrările de reabilitare a Palatului „Jean Mihail“ din Craiova. În mai, Muzeul de Artă va intra, în sfârşit, în renovare.
La începutul acestei luni, mai exact pe 3 martie, Consiliul Judeţean Dolj a postat pe SEAP (Serviciul Electronic de Achiziţii Publice) proiectul de consolidare şi restaurare a Palatului „Jean Mihail“, caietele de sarcini, precum şi anunţarea licitaţiei deschise, care va avea loc la sfârşitul lunii viitoare. După înaintarea contestaţiilor şi rezolvarea lor, se va desemna firma care se va ocupa de mult aşteptatele lucrări de restaurare şi consolidare ale acestui valoros monument istoric.
Doi ani de hârţoage
De mai bine de doi ani, craiovenii au aflat că impozanta clădire construită la începutul secolului XX, la cererea lui Constantin Mihail – unul dintre cei mai bogaţi oameni din România acelei vremi – va intra în renovare. Nu au ştiut însă şi când se va întâmpla acest lucru.
„De regulă, în cazul acestor proiecte, durează cam doi ani până se trece efectiv la lucrări. În primul an se face documentaţia, după care aproximativ 12 luni se aşteaptă aprobarea finanţării“, a explicat Ileana Măjină, directoarea Direcţiei pentru Afaceri Europene, Dezvoltare Europeană şi Relaţii Publice din cadrul CJ Dolj.
Aşadar, făcând un scurt istoric, prima etapă a început acum mai bine de doi ani şi a constat în identificarea ca necesitate a reabilitării cunoscutului monument istoric de categoria A. S-a întocmit studiul de fezabilitate şi s-au căutat sursele de finanţare. Prin direcţia mai sus amintită, s-a găsit şi soluţia: Programul Operaţional Regional (POR), Domeniul Major de intervenţie 5.1- „Crearea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic, restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural“.
Pregătiri de licitaţie
A urmat pregătirea cererii de finanţare. Ceea ce a însemnat prezentarea studiului de marketing, a studiului de piaţă, analiza cost-beneficiu, analiza de risc şi sensibilitate, studiul de impact asupra mediului, analiza stadiului energetic etc. La acestea s-a adăugat cererea de finanţare, însoţită de hotărâri ale consiliului judeţean – de aprobare a studiului de fezabilitate, de aprobare a proiectului, a cheltuielilor de supervizare a lucrărilor şi audit.
Documentaţia şi cererea au fost depuse pe 27 octombrie 2008. Abia peste un an, pe 12 octombrie 2009, a fost semnat contractul de finanţare, la Craiova, în prezenţa preşedintelui CJ Ion Prioteasa, a Agenţiei de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia şi a unui reprezentant al Ministerului Dezvoltării.
Alături de o echipă de implementare a proiectului numită prin dispoziţie de preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, Direcţia pentru Afaceri Europene, cu sprijinul Serviciului de Achiziţii, a realizat documentaţia necesară pentru scoaterea la licitaţie a tuturor contractelor. În prezent, încă se lucrează la contractul de supervizare a lucrărilor, urmând să se scoată apoi la licitaţie şi contractul de audit. La începutul acestei luni, documentaţia deja realizată a fost făcută publică pe SEAP. Pe 26 aprilie se vor deschide ofertele.
„Începem în mai, dar nu ne grăbim!“
„După depunerea contestaţiilor şi rezolvarea acestora, se încheie contractul cu firma câştigătoare şi se încep lucrările. După părerea mea, în mai Palatul «Jean Mihail» va intra în proces de consolidare şi restaurare“, a afirmat Ileana Măjină.
Începând din mai, Muzeul de Artă din Craiova se va transforma în şantier. Aşa cum se menţionează în caietele de sarcini, se vor efectua lucrări de refacere şi restaurare (finisaje interioare, pardoseli, decoraţiuni şi instalaţii) pentru încăperile afectate de lucrările de consolidare; lucrări de restaurare la împrejmuire, la porţile de acces, la stâlpii de iluminat din curtea interioară, faţada vestică, instalaţia electrică refăcându-se în totalitate; la statuia lui Theodor Aman, la paviment, la scările exterioare est, vest şi nord, la scările interioare vest şi nord, la decoraţiunile exterioare, la loggia etaj faţadă est etc. Se vor efectua lucrări de rezistenţă, dar şi de arhitectură (de exemplu, se va monta un lift pentru persoanele cu handicap locomotor, în spaţiul proiectat special în acest sens), lucrări de instalaţii electrice, de ventilaţie, sanitare, de încălzire.
„Cred că va fi o lucrare dificilă. Însă, aşa cum am solicitat în caietele de sarcini, la restaurare vor lucra doar profesionişti atestaţi de Ministreul Culturii – specialişti în restaurare de stucatură, de metale, de pictură. Limita maximă de efectuare a lucrărilor am impus-o la 36 de luni, iar cea minimă, la 24. Nu ne grăbim, pentru a avea certitudinea că lucrările se vor efectua aşa cum am cerut“, a mai spus Ileana Măjină.
Legende, istorie, artă
Palatul a fost construit între 1900 şi 1907, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail, posesorul unei averi impresionante. Palatul aminteşte, ca stil, de academismul francez, în care se regăsesc multe elemente de interpretare destul de liberă a barocului târziu. La construirea sa s-au folosit materiale de cea mai bună calitate şi au lucrat meşteri străini cu cea mai înaltă calificare. Valoroasa stucatură, în parte aurită, luminatoarele, oglinzile veneţiene, plafoanele pictate (Ştefan Luchian şi-a oferit serviciile în acest sens, dar cosmopolitul proprietar l-a refuzat), candelabrele din cristal de Murano, coloanele, scările din marmură de Carrara, pereţii tapisaţi cu mătase de Lyon, lambriurile, mobilierul stil, feroneria etc., toate dădeau încăperilor un aer de eleganţă şi gust rafinat. Mai mult, se povesteşte că proprietarul a vrut să-şi acopere clădirea cu monede de aur, dar regele nu i-a permis decât dacă le aşază în dungă. Care-i adevărul e greu de spus. Se poate totuşi afirma că, dacă el ar fi vrut să realizeze această fantezie, ar fi avut posibilitatea materială. Oricum, sigur e faptul că palatul a fost acoperit cu ardezie, dotat încă de la început cu instalaţie electrică şi încălzire centrală. Preţuit pentru valoarea sa artistică, el a fost declarat, cu ani în urmă, monument de arhitectură.
Ultima reparaţie capitală a palatului a fost făcută în 1978, după cutremurul din 1977, când aripa de sud s-a prăbuşit până la nivelul parterului, luminatoarele de la etaj au fost distruse în totalitate, iar lucarnele de pe faţada de est şi balconul principal au fost distruse parţial.
Cifre
Valoarea totală a proiectului de consolidare şi restaurare a Palatului „Jean Mihail“ este de 29.341.664,59 lei, din care 22.647.054,32 lei reprezintă finanţare nerambursabilă. Proiectul este cofinanţat de Uniunea Europeană în concordanţă cu Programul Operaţional Regional. Cofinanţarea de la Bugetul de Stat este de 13% (prin Fondul Naţional – Ministerul Economiei şi Finanţelor). Beneficiarul contribuie cu 2%, în vreme ce Uniunea Europeană va acopri restul de 85% din valoare.
