Unic în România

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Singura unitate abilitată să omologheze tehnică aeronautică militară din România, Centrul de Cercetări ÅŸi Încercări în Zbor Craiova, nu a fost ferită de probleme ÅŸi, cu toate acestea, are o listă lungă de realizări. PiloÅ£ii de încercare, inginerii ÅŸi cercetătorii îÅŸi asumă riscuri mari, dar îÅŸi fac munca din pasiune.

Centrul are aproape 65 de angajaÅ£i, dintre care cinci piloÅ£i de încercare ÅŸi 18 cercetători. Este vorba despre o singură clădire în incinta Fabricii de Avioane, în care sunt birourile administraÅ£iei ÅŸi laboratoarele, un hangar ÅŸi turnul de control situat în apropierea pistei aeroportului. Clădirea turnului ar avea nevoie de reparaÅ£ii pe ici, pe colo, de amenajări interioare, dar comandorul Florea Drăghici, comandantul CCIZ, spune că nu a putut investi bani în întreÅ£inere pentru că nu aparÅ£ine centrului. Terenul din zonă va fi transferat din domeniul public către CCIZ. „Nu am putut investi bani aici pentru că nu era al nostru, dar am încercat să îl întreÅ£inem pe cât posibil“, a spus acesta. Turnul de control este ticsit pe două niveluri cu aparatură de monitorizare a traficului aerian. InstalaÅ£iile permit detectarea oricărui aparat de zbor pe o rază de până la 1.200 de kilometri. Navigatorii din turn se concentrează însă pe aeronavele militare, fiecare reprezentată pe ecran de un indicativ, alături de toate informaÅ£iile despre curs, altitudine sau viteză.

Se testează limitele

La etajul superior, în spatele ferestrelor mari, de unde ai o vedere de ansamblu asupra pistei aeroportului, l-am găsit pe căpitan comandor Relu Cojocaru, ÅŸeful piloÅ£ilor de încercare de la CCIZ. PiloÅ£ii de încercare sunt responsabili cu testarea ÅŸi evaluarea tehnicii propuse spre omologare, fie că este vorba despre un tip de aeronavă, fie de proiectile-rachetă, bombe ori sisteme electronice pentru avioane. La sfârÅŸitul săptămânii viitoare, CCIZ va testa un sistem de evitare a rachetelor aer-aer pe bază de proiectile-momeală, flares (eng.), montat pe IAR 99 Åžoim. Dacă acesta va funcÅ£iona, rachetele lansate asupra avionului se vor duce după proiectilul-momeală, care ar trebui să aibă o temperatură mai mare decât cea a motorului avionului. Dacă nu... Orice test presupune ÅŸi măsuri de siguranţă pentru a reduce pericolul la minimum. „Desigur că există un grad mai mare de risc. Testarea unui produs înseamnă că se merge până la limită, astfel încât să vedem dacă specificaÅ£iile date de producător sunt reale, dacă produsul respectiv face ceea ce spune producătorul“, a explicat comandor Cojocaru.

Testele se fac după o procedură stabilită, iar în final CCIZ emite un buletin de încercare în care precizează dacă produsul corespunde sau nu cerinÅ£elor, precum ÅŸi specificaÅ£iilor producătorului. Dintr-un alt punct de vedere, CCIZ are drept de veto asupra produselor pe care le testează. Fără acceptul Centrului de Încercări, nici un produs de tehnică militară aeronautică nu intră în dotarea forÅ£elor aeriene. ExperienÅ£a CCIZ a fost de foarte mare folos pentru proiectul Puma Naval - adaptarea elicopterului de luptă Puma pentru a opera de pe fregată ÅŸi a executa misiuni specifice precum detectarea navelor de suprafaţă, a submarinelor sau lansarea de muniÅ£ie antinavă.

Transformarea unor rachete sol-aer în proiectile-Å£intă pentru rachetele aer-aer lansate de piloÅ£ii români la antrenamente se face tot cu sprijinul Centrului de Cercetare de la Craiova.

Şoimi puţini

Cele două avioane IAR Åžoim folosite de CCIZ sunt ancorate în apropierea pistei, alături fiind o cisternă de alimentare cu combustibil. PiloÅ£ii aÅŸteaptă ridicarea ceÅ£ii pentru a efectua un zbor. DeÅŸi ar putea ateriza pe pista aeroportului craiovean fără sistemul de ghidaj ILS, legea nu le permite. Atât avioanele, cât ÅŸi piloÅ£ii CCIZ rămân la sol. La exterior, cele două aparate de zbor sunt identice cu cele folosite de celelalte unităţi din dotarea forÅ£elor aeriene române. Sub fuselajul metalic există însă tot felul de aparate de măsurare ÅŸi cablaje configurate special. Avioanele au două locuri, dar în timpul testelor numai un pilot stă în carlingă, celălalt loc fiind ocupat de un dispozitiv de înregistrare a datelor, necesare inginerilor de la sol pentru a stabili dacă produsul testat corespunde, fie că este vorba de muniÅ£ie pentru tun sau despre un proiectil adaptat pentru a fi folosit cu ghidaj laser.

CCIZ se confruntă cu o criză de personal, resimÅ£ită acut în numărul cercetătorilor. „Avem nevoie, dar nu găsim oameni. Am încercat la un moment dat să angajam un cercetător după ce un CS2 (cercetător ÅŸtiinÅ£ific clasa a 2-a - n.r.) s-a pensionat. Nu am găsit. Am dat anunÅ£ pentru un CS3, deci o clasă mai jos. Nu am găsit. Până la urmă am angajat un cercetător“, a spus comandor Drăghici.

DeÅŸi normele nu sunt foarte clare în domeniu, piloÅ£ii de încercare trebuie să aibă cel puÅ£in 600 de ore de zbor pe un tip de aparat pentru a se încadra. „Trebuie să caut piloÅ£i doar printre cei cu mai mult de 600 de ore, iar condiÅ£iile sunt aÅŸa cum sunt. Cine a rămas a rămas din pasiune“, a adăugat ÅŸeful CCIZ.

Scurt istoric

Centrul de Încercări în Zbor (CIZ) s-a înfiinÅ£at în aprilie 1974 în scopul testării la sol ÅŸi în zbor a produselor industriei aeronautice româneÅŸti, atât militare, cât ÅŸi civile. În martie 1991 devine societate comercială, dar îÅŸi menÅ£ine domeniul de activitate. Trei ani mai târziu, în mai 1994, prin reorganizare, se înfiinÅ£ează Centrul de Cercetări ÅŸi Încercări în Zbor (CCIZ), ca unitate militară de cercetare ÅŸtiinÅ£ifică ÅŸi testare-evaluare în domeniul aeronautic, integrată în structura Departamentului Înzestrării Armatei. Unitatea se modernizează, iar activitatea se extinde ÅŸi asupra tehnicii militare importate. În 1998 intră în structura AgenÅ£iei de Cercetare pentru Tehnică ÅŸi Tehnologii Militare.

Câteva rezultate ale CCIZ

- Sistem de derive ventrale pentru avionul IAR 99 Åžoim;

- Modernizare avion MIG 21 LANCER; proiect: Bomba de exerciţiu de 10 kg;

- Certificarea configuraÅ£iilor de înarmare cu rachete aer-aer a aeronavelor MIG-23, MIG-21;

- Calibrarea sistemelor de măsurare a vitezei avionului ROMBAC-1-11;

- Certificarea şi omologarea lansatoarelor pentru rachetă aer-aer R3S, PRN 122 mm, PRN 57 mm şi multiplu de bombe;

- Omologarea containerului tun GS-23 ÅŸi a containerului mitralierei PKT 7,62 mm;

- Omologarea proiectilelor reactive nedirijate calibru 57 mm şi 122 mm, a bombelor de aviaţie BAEF 250 (similare cu MK-82) şi a celor de calibru 50 kg, 100 kg, 250 kg şi 500 kg.