Pentru cei care nu au aflat până acum, persoanele cu dizabilităţi au nenumărate talente. Iar pentru a le împărtăşi şi celor „normali“ din jur, este nevoie de organizarea unor acţiuni care să-i facă pe toţi cunoscuţi. Aşa cum a fost Concursul de Interpretare Populară al Artiştilor Nevăzători.
Joi, la ora 16.00, Casa Studenţilor răsuna de triluri olteneşti, punctate ici-colo de câte o romanţă de inimă albastră. Oricine intra în holul instituţiei şi ciulea urechile îşi dădea uşor seama că în sala de spectacole avea loc, într-adevăr, o manifestare artistică. Din nefericire, n-au intrat prea mulţi craioveni. Poate pentru că nu s-a făcut o publicitate amplă ori poate din cauza artiştilor care evoluau pe scenă: nevăzători. Cu toată această lipsă a publicului, spectacolul – o preselecţie, de fapt, pe plan local – a fost chiar reuşit. Iar interpreţii şi instrumentiştii care şi-au dat aici concursul au convins juriul că, în ciuda handicapului lor, noi talente vor reprezenta Oltenia pe scenele viitoarelor festivaluri naţionale de folclor. „Acesta este un concurs organizat de Asociaţia Nevăzătorilor din România (ANR), filiala Craiova, prin care se face o preselecţie a interpreţilor şi instrumentiştilor de muzică populară. În urma jurizării, câştigătorii se vor prezenta la etapa finală, care va avea loc la Vâlcea, la sfârşitul acestui an“, a explicat Leontin Mladinescu, preşedintele filialei interjudeţene a ANR Dolj – Mehedinţi.
Discriminaţi din pricina „defectului“
La etapa judeţeană de joi au participat şase interprete şi patru instrumentişti (la muzicuţă, acordeon, vioară şi caval), toţi fiind persoane nevăzătoare şi aflate, în majoritate, la prima evoluţie serioasă pe o scenă. „Am colaborat doar cu Orchestra «Plaiurile Bistriţei», dar asta a fost acum mai bine de 20 de ani, când eram încă în Moldova. Nu mă măritasem şi nu mă mutasem aici definitiv“, a declarat interpreta Victoriţa Muraru, de 43 de ani, una dintre concurente. „La vremea aceea, nu am avut o mare libertate de mişcare: fiind nevăzătoare, nu aveam prea multe apariţii. Iar când reuşeam să cânt, trebuia să intru pe scenă neapărat fără ochelari, pentru că altfel nu-mi dădea voie dirijorul“, a explicat cântăreaţa faptul că, în ciuda talentului său evident, nu o dată a fost victima discriminărilor, din pricina micului ei „defect“.
Aşa cum a declarat preşedintele craiovean, concursul organizat de ANR a avut tocmai acest scop: de a face cunoscut cetăţenilor români şi craiovenilor, în special, că persoanele nevăzătoare au nenumărate talente şi că nu trebuie marginalizate pornind de la această dizabilitate – lipsa vederii. „Zeci de ani, aceste persoane au avut de suferit. Sistemul nu le-a permis să se integreze în societate ca nişte oameni absolut normali, dar cu anumite deficienţe. Prin aceste acţiuni, noi încercăm, pe de o parte, să înlăturăm aceste prejudecăţi, iar pe de altă parte, să descoperim noi talente. Sunt bine cunoscuţi talentaţii interpreţi nevăzători: Radu Tudora, Costică Măgureanu, Florin Caza, iar ca ei sunt mulţi alţii, încă nedescoperiţi“, a spus Leontin Mladinescu.
O lege unică la Parlamentul European!
În ţară, numărul nevăzătorilor este impresionant. Numai judeţul Dolj numără 2.200, iar Mehedinţiul încă 958. Sunt ei marginalizaţi în România? Acest lucru este evident, în primul rând, la numărul redus de locuri de muncă puse la dispoziţie. De asemenea, inexistenţa dotărilor specifice, care să-i ajute pe nevăzători în viaţa de zi cu zi, situzează România pe un loc codaş în Europa în rândul ţărilor civilizate. „Săptămâna trecută, am participat, alături de preşedintele Asociaţiei Surdo-Muţilor din România şi fostul preşedinte al surzilor din Craiova, la un miting organizat la Bruxelles, care a avut ca scop adoptarea de către Parlamentul Europei a unei legi unice referitoare la persoanele cu dizabilităţi. Am strâns peste un milion două sute de semnături, suficiente pentru a înainta proiectul de lege parlamentului. Sperăm astfel că şi nevăzătorii români, plecaţi în străinătate, vor avea aceleaşi drepturi ca şi europenii. În ceea ce priveşte condiţiile în care sunt trataţi la noi în ţară, sperăm ca acestea să se schimbe radical: nevăzătorii să se poată angaja pe specializările făcute în şcoli, să aibă la dispoziţie rampe de urcare şi coborâre în instituţii, parcuri, mijloace de transport public, semnalizatoare în alfabetul Braille sau cu semnal acustic etc.“, a spus Leontin Mladinescu.
