„Acoperişul verde“, pentru casele cu terenuri înguste

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Un acoperiş verde nu înseamnă unul de culoare verde, cum ar putea crede unii dintre noi. Acesta este acoperit cu vegetaţie, asemenea unei grădini.

În ultimii ani, am avut şansa să văd pe planşetele arhitecţilor tot mai multe proiecte de excepţie, în care factorul mediu a ocupat un loc prioritar.
Participarea la bienale de arhitectură, expoziţii, conferinţe, fie în calitate de reprezentant al unui sponsor, fie ca simplu asistent, m-a ajutat să conştientizez faptul că mentalitatea arhitecţilor s-a schimbat. Aceştia au început să se preocupe mai mult ca niciodată de integrarea naturii în proiectele lor. Consider că toate proiectele ce înglobează terase verzi pe clădiri-turn, pe acoperişul parcărilor sau garajelor, pe clădiri rezidenţiale, pe hoteluri sau sate întregi merită o deosebită apreciere.
Ideea de bază este cât se poate de simplă! Într-un oraş sufocat de beton, fier şi sticlă, acoperişurile terasate înverzite oferă o soluţie perfectă, cu multiple beneficii: reducerea efectului de seră, mărirea duratei de viaţă a unui acoperiş, existenţa unui spaţiu de recreere. Pe măsură ce clima se schimbă, oraşele au nevoie de cât mai multă verdeaţă şi răcoare, aşa că o terasă altădată fierbinte se va transforma într-un sistem de aer condiţionat natural.

Avantajele acoperişurilor-terasă

În primul rând, mărirea duratei de viaţă a acoperişului reprezintă un avantaj. Variaţiile reduse de temperatură încetinesc procesul de îmbătrânire a membranelor hidroizolante. Diferenţele de temperatură într-un interval de 24 de ore în cazul teraselor verzi pot fi de 35˚C. În cazul lipsei acestora, diferenţele de temperatură pot ajunge la 60˚C.
În al doilea rând, se diminuează zgomotul din exterior până la o valoare de 3 dB, faţă de 8 dB, în cazul absenţei terasei verzi.
În al treilea rând, grădina funcţionează ca o termoizolaţie naturală, oferind protecţie sporită şi scăderea consumului energetic. Terasele verzi cu un substrat de sol de 10 cm au efectul unei termoizolaţii cu grosimea de 1 cm. O terasă fierbinte poate fi efectiv transformată în climatizare naturală.
Atât vara, cât şi iarna, câteva grade în plus sau în minus pot constitui pragul dintre confort şi disconfort.
Există o serie de avantaje pentru mediul înconjurător şi pentru comunitate, nu doar pentru proprietarii clădirii.
În plus, terasele verzi constituie un spaţiu suplimentar pentru dezvoltarea vegetaţiei din marile oraşe.
Alt avantaj este reţinerea unei cantităţi mari de apă rezultată din precipitaţii, ce reintră direct în circuitul ei natural. În cazul ploilor torenţiale, scurgerea surplusului de apă ce nu poate fi reţinut de terasele verzi este mult întârziată. Atât reţinerea apei, cât şi întârzierea scurgerii surplusului protejează sistemul de canalizare, mai ales în mediile urbane aglomerate.

Filtrarea prafului fin şi a poluanţilor

Terasele verzi ar putea filtra în fiecare an până la 0,2 kg/mp de praf fin şi poluanţi din aer. Terasele verzi aduc un plus de calitate vieţii atât din punct de vedere estetic, cât şi climateric. Acoperişurile verzi au viaţa de două ori mai lungă decât cele clasice şi presupun costuri reduse de întreţinere. În plus, terasele verzi protejează structura acoperişului, izolează fonic şi ajută la răcirea efectivă a clădirii.
Recomandăm să se folosească plante indigene ce cresc în zonele montane, care vor rezista cel mai bine la intemperii şi care vor prinde rădăcini într-un timp mai scurt, evitând astfel secarea şi întărirea solului proaspăt realizat.
O măsură de protecţie ce nu trebuie neglijată este instalarea unui strat de pietriş pe zonele perimetrale şi în jurul zonelor prevăzute cu conducte de preluare a apelor pluviale. Acest lucru va permite drenarea rapidă a surplusului de apă în cazul ploilor torenţiale.